Peste 1,75 milioane de români își sărbătoresc onomastica pe 21 mai, când Biserica Ortodoxă prăznuiește Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați protectori ai credinței creștine și cinstiți „întocmai cu Apostolii”. În această zi, tradițiile și superstițiile impun o serie de interdicții și recomandări menite să asigure armonia și bunăstarea în familii și comunități.
Semnificația sărbătorii și numărul sărbătoriților
Pe 21 mai, potrivit datelor oficiale, peste 470.000 de bărbați poartă numele Constantin, iar la femei sunt peste 86.000 de Elena, 111.000 Ileana, circa 19.000 Ilinca și peste 63.000 Lenuța. Această zi este dedicată comemorării împăratului Constantin cel Mare și a mamei sale, Elena, personalități marcante ale creștinismului, cinstite în mai multe confesiuni creștine, inclusiv în Bisericile Ortodoxe și Greco-Catolice.
Viața și faptele lui Constantin cel Mare și ale Sfintei Elena
Constantin cel Mare, născut în jurul anului 274 în orașul Naissus (actualul Niš, Serbia), este recunoscut pentru măsurile adoptate în sprijinul bisericii și clerului în timpul domniei sale. El a fost cel care a decis restaurarea orașului Byzantion, redenumit Constantinopol, devenit noua capitală a Imperiului Roman în 330, inaugurată oficial pe 11 mai, într-un eveniment care a durat 40 de zile și s-a desfășurat pe hipodromul cu o capacitate de 50.000 de locuri.
În zona ocupată astăzi de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastră), Constantin a construit palatul imperial și a început ridicarea a două mari biserici: Hagia Sophia (Sfânta Înțelepciune) și Hagia Eirene (Sfânta Pace).
De asemenea, mama sa, Elena, este cunoscută pentru descoperirea și protejarea Sfintei Cruci. Ea a ordonat distrugerea unui templu al Afroditei ridicat pentru a ascunde locul răstignirii lui Iisus Hristos și a scos la lumină mormântul Domnului și cele trei cruci de pe Golgota. Un episod legendar consemnat spune că, pentru a identifica crucea pe care a fost răstignit Iisus, una dintre ele a fost atinsă de trupul unui mort care a înviat instantaneu.
Înaintea bătăliei cu Maxențiu, Constantin a avut o viziune în care i s-a arătat simbolul Crucii, însoțit de mesajul: „Întru acest semn vei învinge”. Astfel, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este profund legată de simbolul Sfintei Cruci, pilon central al religiei creștine.
Tradiții și superstiții de Sfântul Constantin și Elena
În tradiția populară românească, ziua de 21 mai este încărcată de obiceiuri și superstiții. Se spune că munca câmpului este interzisă pentru a preveni invazia păsărilor dăunătoare, iar ogoarele nu se sapă sau se curăță de buruieni în această zi.
În unele regiuni, 21 mai este considerată ziua în care păsările își învață puii să zboare. Această perioadă poartă denumirea populară de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, fiind ultima zi în care se seamănă porumbul, ovăzul și meiul. Se crede că orice sămânță pusă în pământ după această zi se usucă.
De asemenea, în această zi pastorii decid cine va fi baci, unde se vor amenaja stânele și cine va păzi turmele pe timpul pășunatului. Se măsoară și se înregistrează producția de lapte a oilor.
Ce nu ai voie să faci și obiceiuri pentru sănătate și bunăstare
Conform tradiției, este interzisă munca câmpului pentru a proteja recoltele de păsări. De Sfântul Constantin și Elena, femeile obișnuiesc să dea cu tămâie și să stropească cu aghiasmă locuințele, pentru alungarea duhurilor rele.
Un obicei important este aducerea la biserică, de către unul dintre membrii familiei, a trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine, pentru sănătate și bunăstare. Bujorul este considerat un simbol al armoniei în această zi.