Chelnerița a ezitat o clipă.
Apoi a făcut câțiva pași mici înainte, cu capul plecat și mâinile tremurând.
Alexandru a scos inelul de pe deget.
Un murmur a străbătut sala.
Camilia a rămas cu gura întredeschisă.
„Alexandru… ce faci?”, a șoptit ea, încercând să zâmbească, dar vocea îi tremura.
El nu i-a răspuns.
S-a întors către chelneriță.
„Cum te cheamă?”, a întrebat-o blând.
„Ana”, a spus ea abia auzit.
„Ana, nu ai greșit cu nimic. Și nu meriți să fii umilită de nimeni.”
Apoi Alexandru s-a întors către invitați.
„Vreau să vedeți cu toții ce fel de om este persoana pe care eram gata să o iau de soție.”
Camilia a încercat să intervină.
„Exagerezi! Era doar o glumă!”
„Nu”, a spus el calm. „A fost o alegere. Și gluma spune cine ești cu adevărat.”
A ridicat inelul între degete.
„Acest inel era un simbol al iubirii. Dar iubirea fără respect nu valorează nimic.”
Și, sub privirile tuturor, a pus inelul în palma Anei.
Un șoc a cuprins sala.
Ana a încremenit.
„Nu… nu pot accepta”, a bâiguit.
„Nu ți-l ofer ca să-l porți”, a spus Alexandru. „Ți-l ofer ca să-l vinzi. Să-ți plătești studiile, chiria, viața. Pentru că valoarea ta nu e dată de uniforma pe care o porți.”
Camilia a izbucnit.
„Ești nebun! Știi cât costă inelul ăla? Peste 80.000 de lei!”
„Știu exact”, a răspuns el. „Și știu și cât valorează demnitatea.”
Apoi s-a uitat direct la ea.
„Logodna noastră s-a încheiat.”
În încăpere s-a lăsat o liniște grea.
Prietenii Camiliei au început să se retragă, unul câte unul.
Tatăl ei, roșu la față, a plecat fără să spună un cuvânt.
Camilia a rămas singură, cu rochia perfectă și orgoliul făcut praf.
Alexandru a chemat managerul locației și a cerut ca Ana să fie plătită dublu pentru seara respectivă.
Apoi a plecat.
Fără scandal. Fără țipete.
Doar cu fruntea sus.
Câteva luni mai târziu, Ana lucra deja într-o firmă mare din București. Alexandru o ajutase discret să-și termine facultatea.
Nu au devenit un cuplu.
Dar au devenit prieteni.
Iar Alexandru a învățat ceva ce banii nu-l învățaseră niciodată.
Că adevărata bogăție nu stă în conace, șampanie sau inele scumpe.
Ci în felul în care îi tratezi pe cei care nu au nimic.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.