Mărul ras cu scorțișoară este o gustare simplă, aromată și nutritivă. Mărul furnizează fibre, apă și polifenoli, iar scorțișoara oferă gust fără să fie nevoie de zahăr.

Combinația poate contribui la un tranzit intestinal normal, însă nu curăță colonul de toxine, nu elimină „materiile stagnante” și nu detoxifică ficatul. Organismul nu are nevoie de o cură specială de șapte sau zece zile pentru aceste procese.

Ingrediente

  • un măr mediu, bine spălat;
  • ¼–½ linguriță de scorțișoară;
  • opțional, una-două linguri de iaurt simplu sau câteva nuci.

Scorțișoara Ceylon poate fi preferată pentru consum frecvent, deoarece conține mai puțină cumarină decât scorțișoara Cassia.

Mod de preparare

Rade mărul, de preferat cu tot cu coajă, și amestecă-l imediat cu scorțișoara. Consumă-l simplu sau alături de iaurt și nuci, pentru o gustare cu mai multe proteine și grăsimi sănătoase.

Nu trebuie consumat neapărat dimineața sau pe stomacul gol. Poate fi mâncat în orice moment al zilei, în funcție de toleranță și preferințe.

Ce beneficii poate avea?

1. Poate susține tranzitul intestinal

Mărul conține fibre solubile și insolubile. Pectina este o fibră solubilă care absoarbe apă și este fermentată parțial de bacteriile intestinale.

Fibrele pot contribui la:

  • formarea unui scaun mai moale;
  • menținerea unui tranzit regulat;
  • hrănirea anumitor bacterii intestinale;
  • prelungirea senzației de sațietate.

Pectina nu funcționează însă ca o mătură care desprinde toxine sau reziduuri de pe pereții colonului. Colonul își deplasează conținutul prin contracții musculare normale, iar celulele mucoasei se reînnoiesc permanent.

Pentru prevenirea constipației contează aportul total zilnic de fibre, hidratarea, mișcarea și rutina alimentară. Adulții au nevoie, în general, de aproximativ 22–34 g de fibre pe zi. NIDDK – fibrele și sănătatea digestivă

2. Poate sprijini microbiota, fără să o „echilibreze” imediat

Pectina și o parte dintre polifenolii mărului ajung în colon, unde pot fi utilizați de bacteriile intestinale. Acest lucru poate contribui la diversitatea microbiotei în cadrul unei alimentații variate.

Un singur aliment nu poate „reface flora intestinală”, iar efectul nu apare automat după o cură scurtă. Microbiota este influențată de întreaga alimentație, medicamente, somn, stres, activitate fizică și numeroși alți factori.

Activitatea antimicrobiană a extractelor de scorțișoară observată în laborator nu demonstrează că o jumătate de linguriță distruge bacteriile dăunătoare din intestin. Un asemenea efect nici nu ar fi neapărat de dorit, deoarece microbiomul reprezintă un ecosistem complex.

3. Nu previne balonarea la toate persoanele

Mărul poate îmbunătăți tranzitul unor persoane, dar poate accentua balonarea altora. Conține fructoză și sorbitol, carbohidrați fermentabili din categoria FODMAP.

La persoanele cu sindrom de colon iritabil sau malabsorbție a fructozei, un măr întreg poate provoca:

  • gaze;
  • balonare;
  • crampe;
  • diaree;
  • disconfort abdominal.

Universitatea Monash clasifică merele printre fructele bogate în fructoză în exces și sorbitol. Monash University – alimente bogate în FODMAP

Raderea mărului schimbă textura, dar nu elimină fructoza sau sorbitolul. Dacă apar simptome, porția poate fi redusă sau mărul poate fi înlocuit cu un fruct mai bine tolerat, precum kiwi, portocală, mandarină sau căpșuni.

4. Nu tratează inflamația intestinală sau colita

Mărul conține quercetină și alți polifenoli, iar scorțișoara conține compuși cu activitate antioxidantă și antiinflamatoare observată în laborator.

Aceste rezultate nu demonstrează că gustarea tratează:

  • colita ulcerativă;
  • boala Crohn;
  • sindromul de colon iritabil;
  • inflamația cronică a intestinului;
  • infecțiile digestive.

Nu există dovezi clinice că mărul cu scorțișoară repară mucoasa colonului sau îmbunătățește absorbția nutrienților. Persoanele cu boli inflamatorii intestinale trebuie să adapteze consumul de fibre în funcție de starea bolii și recomandarea medicului.

5. Nu detoxifică ficatul sau bila

Ficatul transformă și neutralizează diferite substanțe, iar rinichii elimină produșii reziduali. Mărul și scorțișoara nu „scad povara toxică” a colonului și nu extrag toxinele din ficat.

De asemenea, nu există dovezi că mărul curăță bila sau că această combinație stimulează în mod util fluxul biliar. Persoanele cu calculi biliari sau dureri în partea dreaptă a abdomenului nu trebuie să încerce asemenea „cure” în locul evaluării medicale.

6. Efectul asupra glicemiei este modest și incert

Unele studii au analizat scorțișoara sub formă de suplimente sau extracte concentrate. Rezultatele privind glicemia sunt neuniforme, iar scorțișoara nu înlocuiește tratamentul diabetului.

Mărul conține zaharuri naturale. Fibrele încetinesc absorbția, dar nu anulează efectul carbohidraților asupra glicemiei. Pentru o gustare mai echilibrată, mărul poate fi asociat cu iaurt simplu, nuci sau semințe.

Ce nu confirmă studiile menționate?

Afirmația potrivit căreia pectina ar produce o detoxifiere comparabilă cu suplimentele speciale nu este susținută de dovezi clinice. Cercetările privind pectina investighează fermentarea fibrelor, microbiota și diferiți markeri biologici, nu o „curățare” a colonului.

La fel, activitatea antiinflamatoare și antimicrobiană a extractelor de scorțișoară în laborator nu demonstrează că persoanele cu sindrom de colon iritabil sau colită obțin aceleași efecte consumând scorțișoară pudră. Studiul descris în text nu oferă suficiente date pentru afirmația că persoanele cu colon iritabil au prezentat reducerea markerilor inflamatori după o astfel de cură.

Scorțișoară Ceylon sau Cassia?

Scorțișoara Cassia, cea mai frecventă în magazine, poate conține cantități mai mari de cumarină. Consumul regulat în doze ridicate poate fi problematic pentru ficat, mai ales în cazul persoanelor sensibile sau cu afecțiuni hepatice.

Scorțișoara Ceylon conține, în general, mult mai puțină cumarină. O cantitate culinară mică, precum ¼–½ linguriță, este de obicei bine tolerată, dar nu trebuie transformată într-o cură cu doze din ce în ce mai mari. NCCIH – utilitatea și siguranța scorțișoarei

Contraindicații și precauții ⚠️

Gustarea poate fi nepotrivită sau trebuie adaptată în cazul persoanelor cu:

  • alergie la mere sau scorțișoară;
  • sindrom de colon iritabil sensibil la FODMAP;
  • reflux, gastrită sau mucoasă digestivă iritată;
  • diabet, dacă porția de carbohidrați nu este luată în calcul;
  • afecțiuni hepatice, mai ales când se folosește scorțișoară Cassia în mod repetat;
  • tratament antidiabetic, când se consumă suplimente concentrate de scorțișoară.

În sarcină, scorțișoara folosită în cantități culinare este diferită de suplimentele sau extractele concentrate. Acestea din urmă trebuie evitate fără recomandarea medicului.

Afirmația că preparatul este interzis tuturor copiilor sub un an nu are legătură directă cu această rețetă, atât timp cât nu conține miere. Totuși, introducerea alimentelor și textura trebuie adaptate vârstei copilului, conform recomandării pediatrului.

Concluzie

Mărul ras cu scorțișoară poate fi o gustare plăcută, care furnizează fibre și compuși vegetali. Poate sprijini tranzitul unor persoane, dar la cele cu sindrom de colon iritabil poate provoca exact efectul opus: balonare, gaze sau crampe.

Combinația nu detoxifică și nu curăță colonul, ficatul sau bila. Nu este necesară o cură și nu trebuie consumată pe stomacul gol pentru a avea valoare nutritivă.

Măr ras cu scorțișoară – o gustare bogată în fibre, dar nu un „detox pentru colon” 🍏