Perioada recoltării contează mai mult decât pare 🌿
Brusturele (Arctium lappa) este o plantă ușor de recunoscut atunci când ajunge la maturitate, însă partea care ne interesează cel mai mult se află sub pământ: rădăcina lungă și cărnoasă.
Pentru a obține o rădăcină de bună calitate, trebuie ales momentul potrivit. În general, se recoltează toamna primului an de vegetație sau primăvara celui de-al doilea an, înainte ca planta să își dezvolte tulpina florală. Această perioadă de recoltare este menționată inclusiv în monografia Agenției Europene pentru Medicamente.
🌱 Cum recunoașteți planta potrivită
Brusturele este o plantă bienală.
În primul an, formează în principal o rozetă de frunze mari, aproape de sol. În al doilea an, începe să dezvolte o tulpină înaltă, flori și binecunoscutele fructe prevăzute cu cârlige care se agață de haine și de blana animalelor.
Pentru recoltarea rădăcinii sunt preferate plantele aflate încă în primul an sau cele aflate la începutul celui de-al doilea an, înainte de înflorire. Pe măsură ce planta înaintează în vegetație, rădăcina poate deveni mai fibroasă și mai puțin potrivită pentru consum.
📅 Care este perioada potrivită?
Toamna – în primul an de vegetație
Este una dintre cele mai bune perioade pentru recoltare. Sursele horticole recomandă recoltarea rădăcinilor de primul an până spre sfârșitul toamnei, înainte ca acestea să devină prea fibroase.
Primăvara – la începutul celui de-al doilea an
Rădăcina poate fi scoasă și primăvara devreme, înainte ca planta să înceapă dezvoltarea viguroasă a tulpinii și pregătirea pentru înflorire.
Dar vara?
Nu este perioada preferată pentru rădăcinile plantelor aflate deja în al doilea an, deoarece acestea își folosesc resursele pentru dezvoltarea tulpinii, florilor și semințelor. Dacă brusturele este cultivat special pentru rădăcină, există însă soiuri și culturi care pot fi recoltate chiar de la sfârșitul verii, în funcție de momentul semănării.
🛠️ Cum se scoate rădăcina fără să se rupă
Rădăcina de brusture este pivotantă și poate pătrunde foarte adânc în pământ. Din acest motiv, simpla tragere de frunze rareori funcționează.
Procedați astfel:
- alegeți o plantă tânără, fără tulpină florală dezvoltată;
- îndepărtați pământul din jurul plantei;
- folosiți o cazma îngustă sau o furcă de grădină;
- săpați suficient de adânc înainte de a încerca să ridicați rădăcina;
- lucrați încet, pentru că rădăcina lungă se poate rupe cu ușurință.
Un sol ușor umed este, de obicei, mai ușor de lucrat decât unul foarte tare și uscat.
⚠️ Atenție la locul din care recoltați
Nu culegeți plante de pe marginea drumurilor intens circulate, din apropierea zonelor industriale sau de pe terenuri despre care nu știți dacă au fost tratate cu pesticide ori erbicide.
De asemenea, recoltați numai dacă sunteți siguri de identificarea plantei.
💧 Ce faceți cu rădăcina după recoltare?
Îndepărtați pământul, apoi spălați bine rădăcina cu apă curată.
Dacă urmează să fie uscată:
- eliminați părțile deteriorate;
- tăiați rădăcina în rondele sau bucăți subțiri;
- așezați bucățile într-un singur strat;
- uscați-le complet înainte de depozitare;
- păstrați rădăcina uscată într-un recipient curat, într-un loc ferit de umezeală.
În studiile privind procesarea rădăcinii de brusture, aceasta este de asemenea spălată, tăiată în felii și apoi uscată.
🌿 Ce conține rădăcina de brusture?
Rădăcina este și un aliment, nu doar o plantă utilizată tradițional în fitoterapie. Conține, printre altele, fructani de tip inulină, precum și diferiți compuși fenolici și alți constituenți vegetali studiați pentru activitatea lor biologică.
În Japonia și în alte regiuni ale Asiei, rădăcina este cultivată și consumată ca legumă, fiind cunoscută sub numele de gobo.
🔬 Ce spune cercetarea despre beneficiile brusturelui?
Aici este important să facem diferența dintre utilizarea tradițională și efectele demonstrate prin studii clinice la oameni.
Cercetările de laborator și studiile pe animale au identificat în brusture și în compușii săi activități antioxidante, antiinflamatoare și alte efecte biologice interesante. Cu toate acestea, pentru multe dintre beneficiile promovate pe internet lipsesc încă studii clinice solide care să demonstreze că administrarea rădăcinii tratează efectiv o anumită boală la oameni.
Pentru piele
Brusturele are o tradiție îndelungată de utilizare pentru anumite probleme ale pielii. EMA menționează utilizarea tradițională a unor preparate din rădăcină pentru afecțiuni seboreice ale pielii.
Există și rezultate experimentale privind efectele antiinflamatoare ale plantei, însă o analiză publicată în 2025 arată că majoritatea datelor privind bolile inflamatorii ale pielii provin încă din studii pe celule sau animale, iar dovezile clinice sunt limitate.
Pentru digestie
Rădăcina conține fructani de tip inulină, fibre care pot fi fermentate de microbiota intestinală. Acest lucru explică interesul cercetătorilor pentru utilizarea brusturelui ca sursă de fibre prebiotice.
EMA menționează și folosirea tradițională a rădăcinii în cazul pierderii temporare a poftei de mâncare.
Pentru eliminarea urinei
Preparatele din rădăcină au fost folosite tradițional pentru creșterea cantității de urină, în scopul „spălării” tractului urinar în cazul unor tulburări urinare minore. Aceasta este una dintre utilizările tradiționale recunoscute de monografia EMA.
Este însă diferit de afirmația că brusturele ar „curăța rinichii” sau ar trata bolile renale — astfel de afirmații nu trebuie prezentate ca fiind demonstrate.
Pentru glicemie
În studii experimentale au fost observate efecte asupra metabolismului glucozei și au fost identificați compuși cu potențial antidiabetic. Totuși, aceste rezultate nu demonstrează că rădăcina de brusture poate trata diabetul la oameni. Cercetările clinice sunt încă insuficiente pentru o asemenea recomandare.
Pentru ficat
Există studii preclinice care investighează efectul antioxidant și hepatoprotector al unor extracte de Arctium lappa. Aceste rezultate sunt interesante, dar nu justifică afirmații precum „detoxifică ficatul” sau „regenerează ficatul” atunci când vorbim despre consumul obișnuit al rădăcinii la oameni.
⚠️ Când trebuie folosit brusturele cu prudență?
Faptul că o plantă este naturală nu înseamnă că poate fi utilizată fără nicio precauție.
Potrivit monografiei EMA:
- persoanele alergice la brusture sau la alte plante din familia Asteraceae trebuie să evite utilizarea;
- administrarea în sarcină și alăptare nu este recomandată, deoarece nu există suficiente date privind siguranța;
- utilizarea medicinală la persoanele sub 18 ani nu este recomandată în monografia EMA din cauza lipsei datelor adecvate;
- pentru utilizarea destinată creșterii cantității de urină, asocierea cu diuretice sintetice nu este recomandată;
- au fost raportate reacții alergice severe, inclusiv anafilaxie, deși frecvența lor nu este cunoscută.
Dacă urmați tratament medicamentos sau aveți o afecțiune cronică, este indicat să cereți sfatul medicului sau farmacistului înainte de a utiliza regulat preparate concentrate din brusture.
🌿 Știați că?
Brusturele este o plantă bienală: în primul an dezvoltă în principal frunze și rădăcina, iar în al doilea formează tulpina florală și semințele.
Rădăcina poate deveni foarte lungă și greu de scos întreagă din sol.
În Japonia, rădăcina cultivată de brusture – gobo – este folosită ca aliment.
Iar micile cârlige ale fructelor de brusture sunt tocmai mecanismul prin care semințele se agață de animale și sunt transportate la distanță.
Concluzie: dacă doriți o rădăcină tânără și de bună calitate, regula simplă este aceasta: recoltați brusturele toamna primului an sau primăvara următoare, înainte de apariția tulpinii florale.