Moș Sebastian s-a întors acasă cu hârtia împăturită în buzunar și cu pașii grei. Nu i-a spus nimic Anei în ziua aceea. A mâncat în tăcere. A privit-o cum strânge masa. A ascultat liniștea.
În noaptea aceea n-a dormit.
După o săptămână, a chemat-o în sufragerie. A stat drept, ca la armată, cu mâinile pe baston.
— Ană, eu n-am să mai fiu mult pe-aici.
Ea a simțit cum i se strânge stomacul.
— Ce vreți să spuneți?
— Doctorul mi-a spus clar. Trei luni. Poate patru.
Ana a deschis gura, dar n-a ieșit niciun cuvânt.
— Am o propunere, a continuat el, cu vocea uscată. Mă căsătoresc cu tine. Casa, pământul, animalele…
toate rămân ale tale. După mine.
Aerul din cameră a dispărut.
Ana a făcut un pas înapoi.
— Dumneavoastră… glumiți?
— Nu glumesc. N-am pe nimeni. Tu ești aici. E simplu.
Ana a simțit că o arde pieptul. Toată viața ei fusese luată drept ceva „simplu”. O soluție. O nevoie.
A tăcut mult. Apoi s-a apropiat.
— Nu, moș Sebastian.
El a clipit.
— Nu mă mărit pentru pământ. Și nici din milă.
Bătrânul a înghițit greu.
— Atunci pleci?
— Nu. Rămân. Vă gătesc. Vă spăl. Stau lângă dumneavoastră. Dar nu pentru acte.
Ochii lui s-au umplut de lacrimi pentru prima dată după ani.
În următoarele luni, Ana i-a fost mai aproape decât fusese oricine vreodată. I-a ținut mâna la durere. I-a citit. I-a ascultat amintirile. L-a îngropat pe om, nu pe proprietar.
În ultima zi, moș Sebastian a chemat notarul.
— Las totul Anei Varga, a spus clar. Pentru că a ales să rămână când putea pleca.
Când a murit, casa n-a mai fost goală.
Ana n-a devenit bogată peste noapte. A muncit pământul. A păstrat ferma vie. Și în fiecare dimineață deschidea ferestrele larg.
Pentru că uneori, adevărata moștenire nu e averea.
Ci faptul că ai fost iubit fără condiții.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.