Fiul milionarului zăcea nemișcat pe podeaua de marmură, cu ochii închiși și trupul încordat de șoc, în timp ce menajera stătea îngenuncheată lângă el, cu mâinile tremurânde, ținând ceva mic, întunecat și mișcător.
— Grace, ce-ai făcut? a șoptit majordomul, împietrit de frică.
Pași grăbiți au răsunat pe coridoarele vilei. Domnul Caleb Thompson, omul ale cărui bogății puteau cumpăra aproape orice, a năvălit în cameră, cu chipul palid de groază.
— Ce s-a întâmplat cu fiul meu? a strigat el, apropiindu-se în fugă.
Buzele lui Grace tremurau. Privirea ei plină de lacrimi se ridică spre el.
— Nu l-am rănit, domnule, a șoptit ea. Jur că am vrut doar să-l ajut.
— Să-l ajuți?! — vocea lui Caleb a răsunat prin holul imens.
— Te-ai atins de fiul meu? Te-ai apropiat de el fără permisiunea mea?!
Grace și-a deschis încet palma. În interior era ceva ce nimeni nu mai văzuse vreodată: un obiect ciudat, întunecat și umed, care strălucea sub lumină. Cei din jur au făcut un pas înapoi, cu fețele palide.
Aerul era greu, tăcut, aproape înghețat — până când un sunet blând a spart liniștea.
— Tată…![]()
