Calatorinromania

Cu pașii grei și copiii obosiți, Magdalena a ajuns în fața unei biserici vechi. Ușa de lemn scârțâia la fiecare adiere, iar lumina palidă a

Am încremenit cu telefonul în mână. Nu era nevoie de multe cuvinte ca să-mi dau seama cine era. Glasul acela, pe care îl ascultasem ani

Marcus râse batjocoritor. — Viața? Nu, bătrâne, asta e doar lipsa ta de ambiție. Cine are minte și curaj ajunge sus. Restul… rămân aici, pe

Ridică aparatul fără să se gândească prea mult. Pe ecran apăru un număr necunoscut, dar mâna lui, tremurând, apăsă pe răspuns. O voce subțire, tremurată,

Am stat câteva secunde în fața plicului. Inima îmi bătea cu putere, iar ploaia de afară părea să bată tot mai tare în geam, ca

Mâinile îmi tremurau. Înăuntru, sub blănița pufoasă, se afla un mic plic, lipit cu bandă veche, pe care scria cu litere tremurate: „Citește asta doar

Întoarcerea lui David la ușa noastră a venit cu un genunchi tremurând și cu privirea plină de umilință. Nu mai era bărbatul sigur pe sine

Din nisip ieșea o mânuță mică, palidă, încleștată, ca și cum se agățase de viață în ultima clipă. Câinele, tremurând, continua să sape, lătrând înnebunit,

Sabina se aplecă ușor și îi atinse umărul. — Vrei să intri? E rece. Și… în casă totul a rămas așa cum era. Timur dădu