Calatorinromania

În curte s-a lăsat o liniște apăsătoare. L-am privit pe Toma, așteptând să spună ceva. El și-a frecat ceafa și a oftat. — Mamă… eu…

Camelia a zâmbit ușor, dar în privirea ei se citea un fel de ezitare, parcă venea și pleca din gânduri.Marian a observat asta, însă nu

Camelia a zâmbit ușor, dar în privirea ei se citea un fel de ezitare, parcă venea și pleca din gânduri.Marian a observat asta, însă nu

Nimeni nu mai spunea nimic. Soacra mea a fost prima care a rupt tăcerea. — Trebuie să fie o greșeală. Recepționerul a zâmbit politicos. —

Am rămas nemișcată. Nu-mi venea să cred că omul care nu-și ceruse iertare niciodată nimănui stătea acum în genunchi în fața bărbatului pe care, cu

Agentul a privit documentul fără să înțeleagă din prima ce avea în față. Natalia l-a deschis încet și i l-a întins. — Vă rog să

Bărbatul a rămas câteva secunde cu mâna pe clanță, de parcă încerca să decidă dacă ar trebui să spună ceva sau să închidă ușa. În

— Sau la noi, a adăugat Nadia. Avem o cameră liberă. — Putem face cu schimbul, a propus Gabriela. Șase luni la mine, șase luni

A venit în luna iulie. Mașina era scumpă — neagră, strălucitoare, cu numere de București. Astfel de mașini apăreau rar în sat, iar dacă oamenii