A doua zi, Nina s-a trezit \u00eenainte de r\u0103s\u0103rit. Camera era t\u0103cut\u0103, iar lumina gri a dimine\u021bii abia p\u0103trundea printre draperii. S-a ridicat \u00eencet din pat, ca s\u0103 nu-l trezeasc\u0103 pe micu\u021bul Mihai, \u0219i a \u00eenceput s\u0103 \u00eempacheteze. Nu lua multe \u2013 doar hainele copilului, c\u00e2teva fotografii, actele \u0219i o cutie mic\u0103 \u00een care p\u0103stra scrisorile de dragoste din tinere\u021be. Le-a privit pentru ultima oar\u0103, apoi le-a pus la fundul geamantanului. Dragostea aceea nu mai exista.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd Anton s-a trezit, Nina era deja \u00eembr\u0103cat\u0103. St\u0103tea \u00een buc\u0103t\u0103rie, cu un ceai aburind pe mas\u0103. El s-a uitat mirat la bagaje.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u201eCe faci, Nina? Unde pleci?\u201d<\/p>\n\n\n\n
Ea l-a privit calm, f\u0103r\u0103 ur\u0103, dar cu o hot\u0103r\u00e2re pe care el nu o mai v\u0103zuse niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u201eAi spus s\u0103 plec. A\u0219a c\u0103 plec.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Anton a pufnit ironic.
\u2014 \u201eHai, nu fi dramatic\u0103. Mama a fost nervoas\u0103, o \u0219tii cum e. Las\u0103 prostiile.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Dar Nina nu mai voia s\u0103 aud\u0103 scuze. Nu mai voia promisiuni. \u00centr-o clip\u0103, a realizat c\u0103 femeia care suporta umilin\u021be zi de zi nu mai exista. \u00cen locul ei st\u0103tea o mam\u0103 care voia lini\u0219te pentru copilul ei.<\/p>\n\n\n\n
A luat m\u00e2na lui Mihai, care abia se trezise, \u0219i a ie\u0219it din cas\u0103. Aerul rece de diminea\u021b\u0103 i-a umplut pl\u0103m\u00e2nii cu o libertate pe care nu o mai sim\u021bise de ani \u00eentregi. \u00cen spate, Vera privea pe geam, morm\u0103i<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
nd ceva printre din\u021bi, iar Anton r\u0103m\u0103sese nemi\u0219cat, incapabil s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Nina chiar pleac\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Drumul p\u00e2n\u0103 la gar\u0103 a fost lung \u0219i t\u0103cut. \u00cen autobuz, Mihai s-a lipit de ea \u0219i a adormit pe um\u0103rul ei. Nina privea pe fereastr\u0103 \u0219i se \u00eentreba unde va merge. Nu avea rude apropiate, doar o prieten\u0103 din facultate, Irina, care \u00eei spusese odat\u0103: \u201eDac\u0103 ai nevoie vreodat\u0103 de ajutor, vino la mine, u\u0219a e deschis\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
A cobor\u00e2t din autobuz la marginea ora\u0219ului \u0219i a mers p\u00e2n\u0103 la blocul Irinei. C\u00e2nd a sunat la u\u0219\u0103, prietena ei a r\u0103mas f\u0103r\u0103 cuvinte.
\u2014 \u201eDoamne, Nina\u2026 ce s-a \u00eent\u00e2mplat?\u201d
\u2014 \u201eAm plecat. De tot.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Irina a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o f\u0103r\u0103 \u00eentreb\u0103ri. A\u0219a a \u00eenceput o nou\u0103 via\u021b\u0103. La \u00eenceput, greu \u2013 cu nop\u021bi nedormite, joburi prost pl\u0103tite \u0219i teama c\u0103 Anton va veni s-o caute. Dar cu fiecare zi care trecea, Nina \u00ee\u0219i reg\u0103sea puterea.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u0218i-a g\u0103sit de lucru la o brut\u0103rie, unde cocea p\u00e2ine \u00een fiecare diminea\u021b\u0103. Mirosea a cald \u0219i a \u00eenceput nou, iar femeia care c\u00e2ndva era doar \u201enevasta lui Anton\u201d devenea \u201edoamna Nina de la brut\u0103rie\u201d. Oamenii o salutau cu z\u00e2mbetul pe buze, iar ea sim\u021bea c\u0103 via\u021ba, \u00een sf\u00e2r\u0219it, o prime\u0219te \u00eenapoi.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o duminic\u0103, dup\u0103 slujb\u0103, st\u0103tea pe banc\u0103 \u00een fa\u021ba bisericii cu Mihai, m\u00e2nc\u00e2nd \u00eenghe\u021bat\u0103. Un b\u0103tr\u00e2n s-a a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 ei \u0219i i-a spus:
\u2014 \u201eSe vede c\u0103 e\u0219ti o femeie puternic\u0103. Pu\u021bini ar avea curajul t\u0103u.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Nina a z\u00e2mbit, privind copilul care r\u00e2dea cu gura plin\u0103 de fri\u0219c\u0103.
\u2014 \u201eNu sunt puternic\u0103, domnule. Doar o mam\u0103 care s-a s\u0103turat s\u0103 tac\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Anii au trecut, iar Nina a reu\u0219it s\u0103 str\u00e2ng\u0103 suficien\u021bi bani ca s\u0103 cumpere un apartament mic, la marginea ora\u0219ului. Acolo, \u00eentr-o sear\u0103, c\u00e2nd Mihai se preg\u0103tea de culcare, el a \u00eentrebat-o:
\u2014 \u201eMami, de ce am plecat de la tati?\u201d<\/p>\n\n\n\n
Ea s-a oprit din a aranja perna \u0219i l-a privit \u00een ochi.
\u2014 \u201ePentru c\u0103 uneori, copilul meu, e mai bine s\u0103 pleci dec\u00e2t s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti printre oameni care nu te iubesc.\u201d<\/p>\n\n\n\n
B\u0103iatul a z\u00e2mbit \u0219i a adormit lini\u0219tit. Nina s-a a\u0219ezat la fereastr\u0103, privind luminile ora\u0219ului. \u0218tia c\u0103 via\u021ba nu va fi u\u0219oar\u0103, dar era a ei. F\u0103r\u0103 repro\u0219uri, f\u0103r\u0103 fric\u0103, f\u0103r\u0103 \u201edac\u0103 vrei pace, cere-\u021bi scuze\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acea noapte, a scris \u00een jurnalul ei o singur\u0103 fraz\u0103: \u0218i, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 mul\u021bi ani, a adormit z\u00e2mbind.<\/p>\n\n\n\n
\u201eAm plecat f\u0103r\u0103 nimic, dar am c\u00e2\u0219tigat totul.\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n