Pe drumul \u00eengust dintre brazi nu venea o singur\u0103 ma\u0219in\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Veneau \u0219ase.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen fa\u021b\u0103 se afla un SUV negru, acoperit de praf. \u00cen spatele lui, dou\u0103 camionete, apoi alte autoturisme. Ultima ma\u0219in\u0103 purta \u00een parbriz sigla unei firme forestiere pe care Elena o recunoscu imediat.<\/p>\n\n\n\n
Carpatica Lemn SA.<\/strong><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Una dintre cele mai mari companii din jude\u021b.<\/p>\n\n\n\n \u0218i, mai important, principalul furnizor al fabricii la care lucraser\u0103 Elena, tat\u0103l ei \u0219i Otilia.<\/p>\n\n\n\n SUV-ul se opri \u00een fa\u021ba por\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Din el cobor\u00ee un b\u0103rbat trecut de \u0219aizeci de ani, \u00eembr\u0103cat simplu, urmat de dou\u0103 persoane cu mape sub bra\u021b.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Domnule Victor Munteanu<\/strong>, spuse b\u0103rbatul, \u00eentinz\u00e2ndu-i m\u00e2na. \u00cemi cer scuze c\u0103 venim at\u00e2t de devreme.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Otilia r\u0103mase cu gura \u00eentredeschis\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Domnul\u2026 Munteanu?<\/p>\n\n\n\n Victor \u00ee\u0219i \u0219terse m\u00e2na de rumegu\u0219 pe pantaloni \u00eenainte s\u0103 dea m\u00e2na cu b\u0103rbatul.<\/p>\n\n\n\n \u2014 V-am spus c\u0103 nu era nevoie s\u0103 veni\u021bi cu toat\u0103 lumea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dup\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat ieri, am considerat c\u0103 este.<\/p>\n\n\n\n Elena \u00eel privea f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n\n\n\n Numele Munteanu \u00eei era cunoscut.<\/p>\n\n\n\n Apoi tat\u0103l ei scoase un sunet aproape imperceptibil.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu se poate\u2026<\/p>\n\n\n\n Otilia se \u00eentoarse spre el.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ce?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Munteanu. Familia care de\u021bine terenurile de dincolo de vale.<\/p>\n\n\n\n B\u0103rbatul venit cu SUV-ul \u00eel corect\u0103 calm:<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu doar terenurile.<\/p>\n\n\n\n Victor \u00eenchise ochii pentru o clip\u0103, vizibil deranjat de direc\u021bia \u00een care mergea conversa\u021bia.<\/p>\n\n\n\n Adev\u0103rul era mult mai pu\u021bin spectaculos dec\u00e2t \u00ee\u0219i imaginase Otilia, dar suficient ca s-o lase f\u0103r\u0103 cuvinte.<\/p>\n\n\n\n Victor nu era un cer\u0219etor.<\/p>\n\n\n\n Era inginer silvic \u0219i coproprietar, prin mo\u0219tenire, al unei suprafe\u021be importante de p\u0103dure \u0219i al vechiului gater despre care satul credea c\u0103 fusese abandonat. Dup\u0103 moartea bunicului s\u0103u, refuzase s\u0103 v\u00e2nd\u0103 terenurile unor dezvoltatori \u0219i \u00eencepuse un proiect de refacere a exploat\u0103rii, cu reguli mai stricte \u0219i investi\u021bii \u00eentr-un atelier de prelucrare.<\/p>\n\n\n\n Geaca murdar\u0103?<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Muncea \u00een atelier.<\/p>\n\n\n\n C\u0103su\u021ba modest\u0103?<\/p>\n\n\n\n O folosea temporar c\u00e2t timp supraveghea lucr\u0103rile.<\/p>\n\n\n\n Iar sfoara de la bocanc?<\/p>\n\n\n\n Se rupsese \u0219iretul \u00een ziua precedent\u0103 \u0219i pur \u0219i simplu nu-i p\u0103sase cum ar\u0103ta \u00een fa\u021ba oamenilor veni\u021bi s\u0103 r\u00e2d\u0103 de el.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Atunci de ce ai l\u0103sat pe toat\u0103 lumea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 e\u0219ti s\u0103rac? izbucni Iulia.<\/p>\n\n\n\n Victor o privi.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu am l\u0103sat pe nimeni s\u0103 cread\u0103 nimic. N-am sim\u021bit nevoia s\u0103-mi prezint extrasul de cont oamenilor din sat.<\/p>\n\n\n\n Elena aproape c\u0103 z\u00e2mbi.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Otilia \u00eens\u0103 nu r\u00e2dea.<\/p>\n\n\n\n Privirea ei se mutase spre oamenii cu mapele.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i dumnealor cine sunt?<\/p>\n\n\n\n Unul dintre ei r\u0103spunse:<\/p>\n\n\n\n \u2014 Reprezent\u0103m compania care renegociaz\u0103 contractele de furnizare pentru sezonul urm\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n Fa\u021ba Otiliei se schimb\u0103.<\/p>\n\n\n\n Fabrica la care lucra depindea de acele contracte.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Victor, \u00eencepu ea imediat, poate c\u0103 ieri ne-am \u00een\u021beles gre\u0219it\u2026<\/p>\n\n\n\n Elena se uit\u0103 la femeia care, cu mai pu\u021bin de dou\u0103zeci \u0219i patru de ore \u00eenainte, \u00eel numise cer\u0219etor.<\/p>\n\n\n\n Victor ridic\u0103 o m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Afacerile nu au leg\u0103tur\u0103 cu ce s-a \u00eent\u00e2mplat ieri. Contractele vor fi evaluate dup\u0103 criterii comerciale, nu dup\u0103 cine m-a insultat la o nunt\u0103.<\/p>\n\n\n\n Otilia p\u0103ru aproape dezam\u0103git\u0103.<\/p>\n\n\n\n Probabil se a\u0219teptase la amenin\u021b\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n La r\u0103zbunare.<\/p>\n\n\n\n La acel moment perfect \u00een care omul umilit \u00ee\u0219i dezv\u0103luie averea \u0219i \u00eei distruge pe cei care au r\u00e2s de el.<\/p>\n\n\n\n Victor nu-i oferi satisfac\u021bia unei asemenea scene.<\/p>\n\n\n\n Apoi se \u00eentoarse spre Elena.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Putem vorbi?<\/p>\n\n\n\n Au intrat \u00een atelier.<\/p>\n\n\n\n \u2014 De ce nu mi-ai spus? \u00eentreb\u0103 ea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ce anume?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Cine e\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Victor se sprijini de bancul de lucru.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Sunt acela\u0219i om pe care l-ai cunoscut ieri.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218tii ce vreau s\u0103 spun.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218tiu.<\/p>\n\n\n\n T\u0103cu pu\u021bin.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am avut destui oameni care s-au purtat frumos cu mine dup\u0103 ce au aflat ce de\u021bin. Am vrut s\u0103 \u0219tiu dac\u0103 tu vorbe\u0219ti cu mine sau cu lucrurile mele.<\/p>\n\n\n\n Elena sim\u021bi cum i se \u00eencordeaz\u0103 maxilarul.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu eu am ales c\u0103s\u0103toria asta.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218tiu.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am fost dat\u0103 afar\u0103 din cas\u0103, dat\u0103 afar\u0103 de la serviciu \u0219i adus\u0103 aici ca s\u0103 fiu umilit\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218tiu \u0219i asta.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Atunci nu m\u0103 testa \u0219i tu.<\/p>\n\n\n\n Victor r\u0103mase nemi\u0219cat.<\/p>\n\n\n\n Cuvintele o surprinseser\u0103 chiar \u0219i pe ea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ai dreptate, spuse el \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n Elena \u00eel privi.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Poftim?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ai dreptate. Nu meritai \u00eenc\u0103 un om care s\u0103 decid\u0103 \u00een locul t\u0103u ce informa\u021bii ai voie s\u0103 cuno\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Pentru prima dat\u0103 de c\u00e2nd \u00eel cunoscuse, Victor \u00eei povesti tot.<\/p>\n\n\n\n Tat\u0103l lui murise c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r. Bunicul \u00eel crescuse \u0219i \u00eei l\u0103sase proprietatea \u00eempreun\u0103 cu datorii \u0219i procese care duraser\u0103 ani. Victor lucrase o perioad\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, apoi revenise \u00een Rom\u00e2nia. O parte dintre terenuri valorau mult, dar asta nu \u00eensemna c\u0103 avea milioane \u00een numerar ascunse sub saltea.<\/p>\n\n\n\n Muncea pentru c\u0103 voia ca afacerea s\u0103 func\u021bioneze.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i c\u0103s\u0103toria noastr\u0103? \u00eentreb\u0103 Elena. De ce ai acceptat?<\/p>\n\n\n\n Victor cobor\u00ee privirea.<\/p>\n\n\n\n Acolo era partea pe care \u00eenc\u0103 o ascundea.<\/p>\n\n\n\n Cu c\u00e2teva luni \u00eenainte, tat\u0103l Elenei venise la el.<\/p>\n\n\n\n Avea datorii.<\/p>\n\n\n\n Nu \u00eei oferise-o pe Elena \u201e\u00een schimbul\u201d lor \u0219i Victor nu cump\u0103rase o mireas\u0103. Adev\u0103rul era mai trist.<\/p>\n\n\n\n Tat\u0103l \u00eei ceruse ajutor financiar, iar \u00een timpul discu\u021biilor \u00eei spusese c\u00e2t de r\u0103u deveniser\u0103 lucrurile acas\u0103 pentru fiica lui dup\u0103 moartea mamei.<\/p>\n\n\n\n Victor o v\u0103zuse pe Elena de c\u00e2teva ori \u00een sat.<\/p>\n\n\n\n Apoi Otilia transformase ideea unei c\u0103s\u0103torii \u00eentr-un mod de a sc\u0103pa de ea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i tu ai acceptat?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am crezut c\u0103 \u00ee\u021bi ofer o ie\u0219ire.<\/p>\n\n\n\n \u2014 F\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentrebi dac\u0103 asta vreau.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Da.<\/p>\n\n\n\n Victor inspir\u0103 ad\u00e2nc.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i am gre\u0219it.<\/p>\n\n\n\n Elena se a\u0219ez\u0103 pe un scaun.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mai pu\u021bin de dou\u0103 zile, fiecare om din jurul ei hot\u0103r\u00e2se ce era mai bine pentru via\u021ba ei.<\/p>\n\n\n\n Otilia decisese c\u0103 trebuia s\u0103 plece.<\/p>\n\n\n\n Tat\u0103l ei decisese s\u0103 tac\u0103.<\/p>\n\n\n\n Victor decisese c\u0103 trebuia salvat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Nimeni nu o \u00eentrebase pe ea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu m\u0103 \u00eentorc acas\u0103, spuse Elena.<\/p>\n\n\n\n Victor ridic\u0103 privirea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 r\u0103m\u00e2n aici ca so\u021bia ta doar pentru c\u0103 tu ai bani.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nici n-a\u0219 vrea asta.<\/p>\n\n\n\n \u00cen urm\u0103toarele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Elena \u0219i-a g\u0103sit o camer\u0103 de \u00eenchiriat \u00een ora\u0219 \u0219i un serviciu la o firm\u0103 de contabilitate.<\/p>\n\n\n\n Victor a ajutat-o doar cu ceea ce ea a acceptat.<\/p>\n\n\n\n Nu i-a cump\u0103rat apartament.<\/p>\n\n\n\n Nu i-a pus bani \u00een cont.<\/p>\n\n\n\n Nu a transformat ajutorul \u00eentr-o nou\u0103 form\u0103 de control.<\/p>\n\n\n\n Iar c\u0103s\u0103toria lor, \u00eencheiat\u0103 \u00eentr-un context pe care Elena nu \u00eel alesese cu adev\u0103rat, a fost discutat\u0103 cu un avocat pentru ca ea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce op\u021biuni avea.<\/p>\n\n\n\n Tat\u0103l ei a venit dup\u0103 aproape o lun\u0103.<\/p>\n\n\n\n Singur.<\/p>\n\n\n\n \u021ainea \u00een m\u00e2ini acela\u0219i plic pe care \u00eel mototolise \u00een ziua nun\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ce este?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dovada c\u0103 am fost un la\u0219.<\/p>\n\n\n\n \u00cen\u0103untru erau documente despre datoriile lui.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am l\u0103sat-o pe Otilia s\u0103 te alunge pentru c\u0103 mi-a fost fric\u0103 s\u0103 pierd casa \u0219i slujba.<\/p>\n\n\n\n Elena \u00eel privi mult timp.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i aproape m-ai pierdut pe mine.<\/p>\n\n\n\n Tat\u0103l ei \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.<\/p>\n\n\n\n Elena nu \u00eel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103 imediat.<\/p>\n\n\n\n Iertarea nu venea doar pentru c\u0103 cineva pl\u00e2ngea.<\/p>\n\n\n\n Dar \u00eei spuse:<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dac\u0103 vrei s\u0103 repar\u0103m ceva, \u00eencepe prin a nu mai l\u0103sa pe altcineva s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een locul t\u0103u.<\/p>\n\n\n\n Cu Otilia lucrurile au fost diferite.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd a \u00een\u021beles cine era Victor, devenise brusc politicoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cei trimitea mesaje Elenei.<\/p>\n\n\n\n O invita la mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cei spunea \u201edraga mea\u201d.<\/p>\n\n\n\n Elena nu r\u0103spundea.<\/p>\n\n\n\n Nu pentru c\u0103 voia r\u0103zbunare.<\/p>\n\n\n\n Ci pentru c\u0103 bun\u0103tatea ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 aflarea averii lui Victor nu putea \u0219terge cruzimea de dinainte.<\/p>\n\n\n\n Au trecut \u0219ase luni.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o sear\u0103, Elena a revenit la atelier.<\/p>\n\n\n\n Victor lucra la aceea\u0219i mas\u0103.<\/p>\n\n\n\n Purta aceea\u0219i geac\u0103 veche.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u021ai s-a rupt iar \u0219iretul? \u00eentreb\u0103 ea.<\/p>\n\n\n\n Victor se uit\u0103 la bocanci \u0219i r\u00e2se.<\/p>\n\n\n\n \u2014 De data asta am \u0219ireturi adev\u0103rate.<\/p>\n\n\n\n Elena z\u00e2mbi.<\/p>\n\n\n\n Apoi \u00eei \u00eentinse dou\u0103 cafele.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am venit s\u0103 vorbim.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Despre?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Despre noi. Dar de data asta vreau s\u0103 aleg \u0219i eu.<\/p>\n\n\n\n Victor l\u0103s\u0103 unealta din m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Te ascult.<\/p>\n\n\n\n Nu s-au \u00eendr\u0103gostit \u00eentr-o noapte.<\/p>\n\n\n\n Nu averea lui Victor a transformat umilin\u021ba \u00eentr-un basm.<\/p>\n\n\n\n Au \u00eenceput aproape de la zero: \u00eent\u00e2lniri, conversa\u021bii, limite \u0219i timp.<\/p>\n\n\n\n Iar \u00eentr-o diminea\u021b\u0103, aproape un an mai t\u00e2rziu, Elena se afla din nou \u00een fa\u021ba c\u0103minului cultural.<\/p>\n\n\n\n De data aceasta nu purta o rochie \u00eenchiriat\u0103 aleas\u0103 de Otilia.<\/p>\n\n\n\n Nu exista mul\u021bime venit\u0103 s\u0103 r\u00e2d\u0103.<\/p>\n\n\n\n Nu exista plic aruncat la picioarele nim\u0103nui.<\/p>\n\n\n\n Tat\u0103l ei st\u0103tea \u00een primul r\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n Victor o a\u0219tepta.<\/p>\n\n\n\n \u0218i \u00eenainte s\u0103 intre, a \u00eentrebat-o:<\/p>\n\n\n\n \u2014 E\u0219ti sigur\u0103?<\/p>\n\n\n\n Elena \u00eel privi \u0219i z\u00e2mbi.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Acum da.<\/p>\n\n\n\n Pentru c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, secretul lui Victor nu fusese faptul c\u0103 \u201ecer\u0219etorul\u201d era bogat.<\/p>\n\n\n\n Adev\u0103rata lec\u021bie fusese alta:<\/p>\n\n\n\n un om nu devine demn de respect \u00een ziua \u00een care afli c\u00e2\u021bi bani sau c\u00e2te hectare are. Iar Elena nu trebuia salvat\u0103 de un b\u0103rbat bogat \u2014 trebuia doar s\u0103 i se redea dreptul pe care familia ei i-l luase: acela de a-\u0219i alege singur\u0103 propria via\u021b\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n