Pe scaun se afla o cutie veche din lemn.<\/p>\n\n\n\n
O recuno\u0219team.<\/p>\n\n\n\n
O f\u0103cuse Mihai \u00een atelierul tat\u0103lui s\u0103u c\u00e2nd aveam optsprezece ani. Pe capac arsese st\u00e2ngaci dou\u0103 ini\u021biale:<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
M + R<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dumnezeule\u2026<\/p>\n\n\n\n M-am apropiat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ai p\u0103strat-o?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Deschide-o, \u0219opti el.<\/p>\n\n\n\n Petru st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103. Avea pu\u021bin peste treizeci de ani \u0219i aceia\u0219i ochi c\u0103prui ai tat\u0103lui s\u0103u. Mi-a f\u0103cut un semn discret din cap.<\/p>\n\n\n\n Am ridicat capacul.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u00cen\u0103untru era un inel mic, \u00eentr-o cutiu\u021b\u0103 de catifea decolorat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Sub el se afla un teanc gros de plicuri legate cu o panglic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pe primul scria:<\/p>\n\n\n\n \u201ePentru Ruth.\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n Pe urm\u0103torul:<\/p>\n\n\n\n \u201ePentru Ruth \u2014 1987.\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n Apoi 1988.<\/p>\n\n\n\n Mi-au \u00eenceput s\u0103 tremure m\u00e2inile.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u2014 Ce sunt?<\/p>\n\n\n\n Mihai a \u00eenchis ochii.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Scrisorile pe care nu \u021bi le-am trimis.<\/p>\n\n\n\n Am ridicat privirea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 De ce?<\/p>\n\n\n\n Pentru c\u00e2teva secunde, \u00een salon nu s-a auzit dec\u00e2t aparatul de l\u00e2ng\u0103 pat.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Apoi Mihai mi-a spus adev\u0103rul.<\/p>\n\n\n\n Cu pu\u021bin timp \u00eenainte s\u0103 plece la facultate, tat\u0103l lui aflase c\u0103 voia s\u0103-mi cear\u0103 s\u0103-l a\u0219tept.<\/p>\n\n\n\n P\u0103rin\u021bii lui nu m\u0103 pl\u0103ceau.<\/p>\n\n\n\n Nu pentru ceva ce f\u0103cusem.<\/p>\n\n\n\n Familia mea era modest\u0103. Tata lucra \u00eentr-o fabric\u0103, mama era croitoreas\u0103, iar eu inten\u021bionam s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een ora\u0219 \u0219i s\u0103 urmez o \u0219coal\u0103 postliceal\u0103.<\/p>\n\n\n\n P\u0103rin\u021bii lui Mihai aveau alte planuri pentru singurul lor fiu.<\/p>\n\n\n\n Tat\u0103l lui voia ca el s\u0103 termine facultatea, s\u0103 intre \u00een afacerea familiei \u0219i, \u00eentr-o zi, s\u0103 o preia.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Mi-a spus c\u0103, dac\u0103 r\u0103m\u00e2n cu tine, nu-mi mai pl\u0103te\u0219te facultatea.<\/p>\n\n\n\n Am r\u0103mas nemi\u0219cat\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i ai ales facultatea.<\/p>\n\n\n\n Mihai \u00ee\u0219i \u00eentoarse capul.<\/p>\n\n\n\n \u2014 La nou\u0103sprezece ani, da.<\/p>\n\n\n\n Adev\u0103rul m-a durut chiar \u0219i dup\u0103 patruzeci de ani.<\/p>\n\n\n\n Dar Mihai continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n La facultate o cunoscuse pe Elena<\/strong>. C\u00e2nd tat\u0103l lui aflase c\u0103 ea provenea dintr-o familie pe care o considera \u201epotrivit\u0103\u201d, o primise imediat cu bra\u021bele deschise.<\/p>\n\n\n\n Mihai \u00eencercase s\u0103 se despart\u0103 de ea dup\u0103 c\u00e2teva luni.<\/p>\n\n\n\n Apoi Elena r\u0103m\u0103sese \u00eens\u0103rcinat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Copilul era Petru.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu m-am c\u0103s\u0103torit cu ea pentru c\u0103 am \u00eencetat s\u0103 te iubesc, spuse Mihai. M-am c\u0103s\u0103torit pentru c\u0103 aveam dou\u0103zeci de ani, urma s\u0103 devin tat\u0103 \u0219i eram \u00eengrozit.<\/p>\n\n\n\n M-am uitat spre Petru.<\/p>\n\n\n\n El nu p\u0103rea surprins.<\/p>\n\n\n\n Evident, cuno\u0219tea povestea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i scrisoarea? am \u00eentrebat. Cea \u00een care mi-ai cerut s\u0103 nu te mai contactez?<\/p>\n\n\n\n Mihai \u00ee\u0219i umezi buzele.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am scris-o eu.<\/p>\n\n\n\n Nu exista o conspira\u021bie care s\u0103-l absolve.<\/p>\n\n\n\n Nu fusese mama lui.<\/p>\n\n\n\n Nu fusese tat\u0103l lui.<\/p>\n\n\n\n El luase pixul.<\/p>\n\n\n\n El scrisese acele cuvinte.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Atunci ai f\u0103cut o alegere, Mihai.<\/p>\n\n\n\n O lacrim\u0103 \u00eei alunec\u0103 spre t\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Da.<\/p>\n\n\n\n Am apreciat c\u0103 nu \u00eencerca s\u0103 mint\u0103 acum.<\/p>\n\n\n\n C\u0103snicia lui cu Elena durase treizeci \u0219i \u0219apte de ani.<\/p>\n\n\n\n Nu fusese o c\u0103snicie fals\u0103. Mi-a spus asta clar.<\/p>\n\n\n\n Elena fusese o femeie bun\u0103 \u0219i o mam\u0103 extraordinar\u0103. Avuseser\u0103 doi copii. Construiser\u0103 o via\u021b\u0103. Se respectaser\u0103 \u0219i, \u00een felul lor, se iubiser\u0103.<\/p>\n\n\n\n Elena murise cu trei ani \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu vreau s\u0103 murd\u0103resc amintirea ei ca s\u0103 transform ceea ce am f\u0103cut noi \u00eentr-o poveste mai frumoas\u0103 dec\u00e2t a fost, spuse Mihai. Ea nu \u021bi-a f\u0103cut nimic. Eu am f\u0103cut alegerea.<\/p>\n\n\n\n M-am a\u0219ezat.<\/p>\n\n\n\n Pentru prima dat\u0103 de c\u00e2nd intrasem \u00een salon, am v\u0103zut nu b\u0103iatul de nou\u0103sprezece ani pe care \u00eel p\u0103strasem \u00een minte, ci b\u0103rbatul de \u0219aizeci de ani din fa\u021ba mea.<\/p>\n\n\n\n Cu alegeri bune.<\/p>\n\n\n\n Cu alegeri rele.<\/p>\n\n\n\n Cu copii.<\/p>\n\n\n\n Cu o so\u021bie pe care o pierduse.<\/p>\n\n\n\n Cu regrete pe care le purtase patru decenii.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Atunci de ce m-ai sunat acum?<\/p>\n\n\n\n Mihai privi spre cutie.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Pentru c\u0103 mar\u021bea trecut\u0103 ai \u00eemplinit \u0219aizeci.<\/p>\n\n\n\n Am \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng.<\/p>\n\n\n\n El z\u00e2mbi foarte slab.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i pentru c\u0103 sunt singur.<\/p>\n\n\n\n Mi-am acoperit gura.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Idiotule.<\/p>\n\n\n\n A r\u00e2s.<\/p>\n\n\n\n Apoi a \u00eenceput s\u0103 tu\u0219easc\u0103.<\/p>\n\n\n\n M-am apropiat instinctiv \u0219i i-am prins m\u00e2na.<\/p>\n\n\n\n Era cald\u0103.<\/p>\n\n\n\n Nu sem\u0103na deloc cu m\u00e2na b\u0103iatului pe care mi-l aminteam.<\/p>\n\n\n\n \u0218i totu\u0219i, c\u00e2nd degetele lui s-au str\u00e2ns \u00een jurul degetelor mele, pentru o clip\u0103 aveam din nou nou\u0103sprezece ani.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ruthie, \u0219opti el. \u00cemi pare r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218tiu.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu vreau s\u0103-mi spui c\u0103 m\u0103 ier\u021bi doar pentru c\u0103 sunt bolnav.<\/p>\n\n\n\n Am t\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Bine, i-am spus. Atunci nu o s\u0103 spun.<\/p>\n\n\n\n Z\u00e2mbetul lui se l\u0103rgi pu\u021bin.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Tot tu ai r\u0103mas.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i tu tot enervant ai r\u0103mas.<\/p>\n\n\n\n Petru r\u00e2se \u00eencet l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n Am r\u0103mas cu Mihai aproape trei ore.<\/p>\n\n\n\n Am vorbit despre lucruri mici.<\/p>\n\n\n\n Despre profesori.<\/p>\n\n\n\n Despre vechiul teren de fotbal.<\/p>\n\n\n\n Despre prima lui ma\u0219in\u0103, o Dacie pe care trebuia s-o \u00eempingem uneori ca s\u0103 porneasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Mi-a povestit despre Elena \u0219i despre copiii lui.<\/p>\n\n\n\n Eu i-am povestit despre via\u021ba mea.<\/p>\n\n\n\n Despre serviciu.<\/p>\n\n\n\n Despre p\u0103rin\u021bii mei.<\/p>\n\n\n\n Despre c\u0103l\u0103torii.<\/p>\n\n\n\n Despre b\u0103rba\u021bii cu care ie\u0219isem \u0219i despre faptul c\u0103 niciunul dintre ei nu devenise so\u021bul meu.<\/p>\n\n\n\n Nu i-am spus c\u0103 \u00eel a\u0219teptasem patruzeci de ani.<\/p>\n\n\n\n Pentru c\u0103 nu era adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n \u00cemi tr\u0103isem via\u021ba.<\/p>\n\n\n\n Dar undeva \u00een mine r\u0103m\u0103sese \u00eentotdeauna un loc care \u00eei apar\u021binuse b\u0103iatului de sub tribune.<\/p>\n\n\n\n \u00cen urm\u0103toarele zile m-am \u00eentors la spital.<\/p>\n\n\n\n Nu ca iubita lui.<\/p>\n\n\n\n Nu ca femeia care venise s\u0103 recupereze patruzeci de ani pierdu\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Timpul acela nu putea fi recuperat.<\/p>\n\n\n\n Am venit ca Ruth.<\/p>\n\n\n\n Iar el era din nou Mihai.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o dup\u0103-amiaz\u0103 mi-a cerut s\u0103-i aduc cutia.<\/p>\n\n\n\n A scos inelul.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu vreau s\u0103 \u021bi-l dau ca pe o cerere \u00een c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ar fi pu\u021bin gr\u0103bit dup\u0103 patruzeci \u0219i unu de ani.<\/p>\n\n\n\n A r\u00e2s at\u00e2t de tare \u00eenc\u00e2t asistenta a intrat s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 este bine.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 ce a plecat, Mihai mi-a pus cutiu\u021ba \u00een palm\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Vreau doar s\u0103-l ai. L-am cump\u0103rat pentru tine c\u00e2nd aveam nou\u0103sprezece ani. Acolo trebuia s\u0103 ajung\u0103.<\/p>\n\n\n\n Am acceptat-o.<\/p>\n\n\n\n Nu mi-am pus inelul pe deget.<\/p>\n\n\n\n L-am p\u0103strat \u00een cutie.<\/p>\n\n\n\n Mihai a murit dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n Petru m-a sunat diminea\u021ba.<\/p>\n\n\n\n Am pl\u00e2ns pentru b\u0103iatul pe care \u00eel iubisem, pentru b\u0103rbatul pe care abia apucasem s\u0103-l cunosc din nou \u0219i, poate cel mai mult, pentru toate vie\u021bile pe care doi oameni le-ar fi putut avea dac\u0103 ar fi f\u0103cut alte alegeri.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenmorm\u00e2ntare am stat \u00een spate.<\/p>\n\n\n\n Copiii lui erau \u00een fa\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Acolo era locul lor.<\/p>\n\n\n\n Nu al meu.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 ceremonie, Petru m-a g\u0103sit.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Tata mi-a cerut s\u0103 v\u0103 mai dau ceva.<\/p>\n\n\n\n Mi-a \u00eentins ultimul plic.<\/p>\n\n\n\n Pe el scria:<\/p>\n\n\n\n \u201ePentru Ruth, dup\u0103 ce \u00eemplinim 60.\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n L-am deschis acas\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen\u0103untru era o singur\u0103 fotografie.<\/p>\n\n\n\n Eu \u0219i Mihai, la nou\u0103sprezece ani, sub tribune.<\/p>\n\n\n\n Pe spate scrisese:<\/p>\n\n\n\n \u201ePromisiunile tinere\u021bii nu ne pot obliga s\u0103 ne oprim via\u021ba \u0219i s\u0103 a\u0219tept\u0103m. Dar uneori ne amintesc cine eram \u00eenainte ca frica s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 ia decizii \u00een locul nostru.\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n Am pus fotografia l\u00e2ng\u0103 inel.<\/p>\n\n\n\n Nu regret c\u0103 am r\u0103spuns telefonului.<\/p>\n\n\n\n Dar nici nu-mi spun c\u0103 povestea noastr\u0103 a avut un final fericit.<\/p>\n\n\n\n A avut ceva mai adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n Am primit explica\u021bia pe care o a\u0219teptasem f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu c\u0103 o a\u0219tept.<\/p>\n\n\n\n Iar Mihai a primit \u0219ansa de a spune ceea ce nu avusese curajul s\u0103 spun\u0103 la nou\u0103sprezece ani.<\/p>\n\n\n\n Ne promiseser\u0103m c\u0103, dac\u0103 la \u0219aizeci de ani vom fi am\u00e2ndoi singuri, ne vom g\u0103si. Nu ne-am imaginat c\u0103 vom avea la dispozi\u021bie doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Dar, dup\u0103 patruzeci \u0219i unu de ani, Mihai \u0219i-a \u021binut promisiunea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n\n