<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
La ora 2:14, \u00een noaptea \u00eenghe\u021bat\u0103 de decembrie, am s\u0103rit \u00eentr-un r\u00e2u \u00eentunecat ca s\u0103 salvez un b\u0103rbat pe care to\u021bi ceilal\u021bi se temeau s\u0103-l priveasc\u0103 \u00een ochi.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Cu trei luni \u00eenainte, pierdusem apartamentul, carnetul de student\u0103 \u0219i ultimul loc \u00een care m\u0103 puteam ascunde de lume. Dormeam sub un pasaj de beton de l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul Santa Catarina, \u00een Monterrey, \u00eenvelit\u0103 \u00eentr-o p\u0103tur\u0103 sub\u021bire care mirosea a praf \u0219i umezeal\u0103. \u00cen rucsac aveam dou\u0103 bluze, o pereche de \u0219osete uscate, un telefon f\u0103r\u0103 baterie \u0219i o fotografie cu mama, Teresa, sufl\u00e2nd \u00een lum\u00e2n\u0103rile unui tort mic.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Singurul lucru pe care \u00eel protejam mai mult dec\u00e2t fotografia era un mic ac de infirmier\u0103 din aram\u0103, \u00een form\u0103 de inim\u0103, prins de fermoarul rucsacului. Mama mi-l d\u0103ruise \u00een prima zi de \u0219coal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 S\u0103 nu ui\u021bi niciodat\u0103 de ce ai ales s\u0103 vindeci oameni, \u00eemi spusese atunci.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acea noapte, degetele mele erau at\u00e2t de amor\u021bite, \u00eenc\u00e2t abia mai sim\u021beam metalul rece al acului.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Apoi s-a auzit bubuitura.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
O ma\u0219in\u0103 neagr\u0103 sp\u0103rsese parapetul \u0219i c\u0103zuse \u00een ap\u0103. Betonul a vibrat sub t\u0103lpile mele. Pentru o clip\u0103, am r\u0103mas nemi\u0219cat\u0103, cu p\u0103tura alunec\u00e2ndu-mi de pe umeri.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ajutor! Este cineva acolo? am strigat.<\/p>\n\n\n\n
Farurile s-au stins sub ap\u0103. \u00cen locul lor a r\u0103mas doar r\u00e2ul, negru \u0219i agitat, cu buc\u0103\u021bi de plastic plutind la suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Atunci am v\u0103zut o palm\u0103 lovind geamul.<\/p>\n\n\n\n
O dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
De dou\u0103 ori.<\/p>\n\n\n\n
A treia lovitur\u0103 a fost at\u00e2t de slab\u0103, \u00eenc\u00e2t aproape am crezut c\u0103 mi-am imaginat-o.<\/p>\n\n\n\n
Mi-am scos \u00eenc\u0103l\u021b\u0103rile \u0219i am s\u0103rit.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Apa rece mi-a t\u0103iat respira\u021bia. Hainele s-au lipit de trup, iar bra\u021bele au \u00eenceput s\u0103-mi tremure imediat. Am \u00eenotat p\u00e2n\u0103 la ma\u0219in\u0103 \u0219i am privit prin geam. Un b\u0103rbat masiv era pr\u0103bu\u0219it peste volan. Avea o ran\u0103 ad\u00e2nc\u0103 la t\u00e2mpl\u0103, iar s\u00e2ngele se amesteca \u00een ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Am \u00eencercat portiera.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenchis\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Rezist\u0103! am strigat, lovind geamul cu cotul.<\/p>\n\n\n\n
B\u0103rbatul a deschis ochii. Chiar \u0219i ame\u021bit, avea o privire at\u00e2t de aspr\u0103, \u00eenc\u00e2t mi s-a str\u00e2ns stomacul.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pleac\u0103, a morm\u0103it el.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu plec nic\u0103ieri.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu \u0219tii cine sunt.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cen momentul acesta e\u0219ti doar un om prins \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 care se scufund\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Apa \u00eei ajunsese la piept.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00eenotat spre partea din spate. Portbagajul era \u00eentredeschis. Mi-am b\u0103gat degetele \u00een fant\u0103 \u0219i am tras. Metalul mi-a t\u0103iat palma, dar nu am sim\u021bit durerea dec\u00e2t o secund\u0103 mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Haide! am \u0219optit.<\/p>\n\n\n\n
Portbagajul s-a deschis. Am intrat prin spa\u021biul \u00eengust \u0219i am ajuns la el exact c\u00e2nd apa \u00eei acoperea umerii.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Piciorul meu este prins, a spus printre din\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 C\u00e2nd v\u0103 spun, \u00eempinge\u021bi \u00een spate.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Las\u0103-m\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 T\u0103ce\u021bi \u0219i p\u0103stra\u021bi-v\u0103 puterile.<\/p>\n\n\n\n
M-am a\u0219ezat \u00een spatele lui \u0219i i-am prins haina ud\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Unu\u2026 doi\u2026 trei!<\/p>\n\n\n\n
A \u00eempins. Am tras. Metalul a trosnit, iar piciorul i s-a eliberat. Ma\u0219ina s-a \u00eenclinat brusc.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Acum! am strigat.<\/p>\n\n\n\n
Am ie\u0219it prin portbagaj cu c\u00e2teva secunde \u00eenainte ca vehiculul s\u0103 dispar\u0103 complet sub ap\u0103. L-am \u00eempins spre mal, dar greutatea lui m\u0103 tr\u0103gea \u00eenapoi. C\u00e2nd am ajuns la pietre, el \u0219i-a pierdut cuno\u0219tin\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00eenceput s\u0103-i verific respira\u021bia.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u00cen clipa aceea, trei ma\u0219ini negre au oprit deasupra r\u00e2ului. B\u0103rba\u021bi \u00een haine \u00eentunecate au cobor\u00e2t \u00een fug\u0103. Unul s-a apropiat de mine \u0219i a \u00eengenuncheat l\u00e2ng\u0103 r\u0103nit.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Apoi a v\u0103zut fa\u021ba lui.<\/p>\n\n\n\n
A devenit alb la fa\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Doamne\u2026 este Mateo Salazar.<\/p>\n\n\n\n
Numele nu-mi spunea mare lucru, dar reac\u021bia lui mi-a spus tot ce trebuia s\u0103 \u0219tiu.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Un alt b\u0103rbat a \u00eendreptat lanterna spre mine.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cine e\u0219ti?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 O student\u0103 la infirmierie.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ai pus m\u00e2na pe geanta lui?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu.<\/p>\n\n\n\n
Mateo a gemut. To\u021bi s-au \u00eentors spre el.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Chema\u021bi medicul, a poruncit primul b\u0103rbat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu, a murmurat Mateo, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i deschid\u0103 ochii. G\u0103si\u021bi-o pe fat\u0103\u2026 \u0219i aduce\u021bi-mi rucsacul.<\/p>\n\n\n\n
Privirea lui s-a oprit asupra acului meu de aram\u0103, prins de fermoar.<\/p>\n\n\n\n
Pentru prima dat\u0103, frica i-a schimbat chipul.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Domnule, a\u021bi recunoscut ceva? a \u00eentrebat omul de l\u00e2ng\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n
<\/a><\/p>\n\n\n\n CITE\u0218TE \u0218I:<\/strong> PARTEA 4 \u2014 Am g\u0103sit-o pe mama legat\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rie, iar c\u00e2nd am ridicat fotografia de pe frigider, fratele meu a \u00eencetat s\u0103 mai z\u00e2mbeasc\u0103<\/a><\/p>\n\n\n\n Mateo a \u00eencercat s\u0103 ridice m\u00e2na spre rucsacul meu, dar a le\u0219inat \u00eenainte s\u0103 ating\u0103 fermoarul. Iar b\u0103rbatul care se aplecase asupra lui \u0219i-a \u00eentins m\u00e2na spre buzunar, unde se afla o map\u0103 sub\u021bire\u2026<\/p>\n\n\n\n Contents<\/p>\n\n\n\n M\u00e2na b\u0103rbatului s-a oprit la c\u00e2\u021biva centimetri de buzunarul hainei lui Mateo.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu atinge\u021bi nimic! am spus.<\/p>\n\n\n\n Vocea mea a ie\u0219it r\u0103gu\u0219it\u0103, dar suficient de tare. B\u0103rbatul s-a \u00eentors spre mine cu o expresie rece. \u00cen lumina farurilor, am v\u0103zut c\u0103 avea o cicatrice sub b\u0103rbie \u0219i o pat\u0103 \u00eentunecat\u0103 de s\u00e2nge pe man\u0219et\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu \u021bi-am cerut p\u0103rerea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Atunci cere\u021bi mai \u00eent\u00e2i o ambulan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ai idee cu cine vorbe\u0219ti?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Cu un om r\u0103nit. \u0218i cu cineva care \u00ee\u0219i pierde timpul cert\u00e2ndu-se \u00een loc s\u0103-i verifice pulsul.<\/p>\n\n\n\n Am scos din rucsac e\u0219arfa mea \u0219i am ap\u0103sat-o pe rana lui Mateo. M\u00e2na \u00eemi tremura, \u00eens\u0103 am num\u0103rat b\u0103t\u0103ile inimii ca \u00een timpul stagiilor de la spital. Era slab, dar regulat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu-l mi\u0219ca\u021bi p\u00e2n\u0103 nu ajung paramedicii, am spus.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Domnul Salazar nu merge la spitale.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Atunci va muri aici.<\/p>\n\n\n\n \u00cen dep\u0103rtare s-au auzit sirene. B\u0103rbatul cu cicatrice a privit spre \u0219osea, apoi spre ceilal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ridica\u021bi-l. Plec\u0103m.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dac\u0103 \u00eel ridica\u021bi acum, poate s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 s\u00e2nge \u00een pl\u0103m\u00e2ni, am spus. Are o posibil\u0103 fractur\u0103 \u0219i a stat sub ap\u0103. Dac\u0103 nu-l \u021bine\u021bi nemi\u0219cat, \u00eel omor\u00e2\u021bi.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mod nea\u0219teptat, unul dintre oamenii lui Mateo a \u00eengenuncheat l\u00e2ng\u0103 mine.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Are dreptate, domnule Esteban.<\/p>\n\n\n\n B\u0103rbatul cu cicatrice l-a privit ca pe un tr\u0103d\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Tu nu vorbe\u0219ti dec\u00e2t c\u00e2nd e\u0219ti \u00eentrebat, Raul.<\/p>\n\n\n\n Ambulan\u021ba a sosit la 2:27. Paramedicii au cobor\u00e2t pe mal, iar eu am continuat s\u0103-i \u021bin capul lui Mateo p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd i-au pus gulerul cervical. C\u00e2nd l-au urcat pe targ\u0103, degetele lui au prins \u00eencheietura mea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Teresa\u2026 a \u0219optit.<\/p>\n\n\n\n Am \u00eenghe\u021bat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ce a\u021bi spus?<\/p>\n\n\n\n Ochii lui nu mai erau limpezi. Totu\u0219i, numele mamei mele se auzise clar.<\/p>\n\n\n\n Esteban s-a apropiat imediat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu l-ai auzit bine.<\/p>\n\n\n\n \u2014 A spus Teresa.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Poate a spus altceva.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Mama mea se numea Teresa Mendoza.<\/p>\n\n\n\n Fa\u021ba lui Esteban s-a \u00eencordat. Pentru o clip\u0103, sirenele, oamenii \u0219i r\u00e2ul au disp\u0103rut. Am v\u0103zut doar reac\u021bia lui.<\/p>\n\n\n\n El \u0219tia acel nume.<\/p>\n\n\n\n La spital, \u00een sala de primiri urgente, un medic mi-a cusut palma. \u00cen timp ce m\u0103 uitam la firul negru trec\u00e2nd prin piele, am observat c\u0103 rucsacul meu era deschis. Acul de aram\u0103 disp\u0103ruse.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Cine mi-a umblat \u00een lucruri? am \u00eentrebat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Probabil oamenii b\u0103rbatului pe care l-ai adus, mi-a r\u0103spuns asistenta.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Unde este el?<\/p>\n\n\n\n \u2014 La terapie intensiv\u0103. \u0218i tu trebuie s\u0103 pleci.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acel moment, Esteban a intrat \u00een salon cu doi paznici.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ai f\u0103cut destule pentru o singur\u0103 noapte, a spus el.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Vreau acul \u00eenapoi.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu \u0219tiu despre ce vorbe\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Era prins de rucsac.<\/p>\n\n\n\n Esteban a z\u00e2mbit f\u0103r\u0103 urm\u0103 de c\u0103ldur\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Fata f\u0103r\u0103 cas\u0103 \u00ee\u0219i revendic\u0103 bijuteriile acum?<\/p>\n\n\n\n Mi s-a \u00eenfierb\u00e2ntat fa\u021ba.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu este o bijuterie. Mi l-a dat mama.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Mama ta a murit plin\u0103 de datorii.<\/p>\n\n\n\n Am f\u0103cut un pas spre el.<\/p>\n\n\n\n \u2014 De unde \u0219tii asta?<\/p>\n\n\n\n Z\u00e2mbetul i-a disp\u0103rut.<\/p>\n\n\n\n \u00cenainte s\u0103 poat\u0103 r\u0103spunde, u\u0219a s-a deschis \u0219i un avocat \u00eenalt, cu o serviet\u0103 din piele maro, a intrat \u00een salon. \u00cel recuno\u0219team din \u0219tirile locale. Se numea Gabriel Ortega \u0219i \u00eel reprezenta pe Mateo Salazar de peste dou\u0103zeci de ani.<\/p>\n\n\n\n El nu s-a uitat la Esteban. S-a uitat la mine.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Valeria Mendoza?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Da.<\/p>\n\n\n\n A scos din serviet\u0103 o fotografie veche, \u00eendoit\u0103 pe mijloc. Era mama mea, mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103, st\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 un b\u0103rbat care avea exact aceea\u0219i privire ca Mateo.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Unde a\u021bi g\u0103sit asta? am \u00eentrebat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u00cen ma\u0219ina domnului Salazar.<\/p>\n\n\n\n Esteban a f\u0103cut un pas \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Gabriel, ajunge.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu, a r\u0103spuns avocatul. A trecut vremea \u00een care puteai s\u0103-i spui lui Mateo ce are voie s\u0103 afle.<\/p>\n\n\n\n Apoi mi-a \u00eentins fotografia.<\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n CITE\u0218TE \u0218I:<\/strong> PARTEA 4 \u2014 La zece minute dup\u0103 divor\u021b, mi-am urcat copiii \u00eentr-un avion, iar c\u00e2nd fostul meu so\u021b a citit mesajul, a \u00eencetat s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103<\/a><\/p>\n\n\n\n Pe spate era scris\u0103 o dat\u0103: 14 aprilie 2002. \u0218i un singur r\u00e2nd, cu literele mamei mele: \u201eDac\u0103 mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva, fata trebuie s\u0103 afle adev\u0103rul.\u201d<\/p>\n\n\n\n Am sim\u021bit c\u0103 podeaua se \u00eenclin\u0103 sub mine.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ce adev\u0103r?<\/p>\n\n\n\n Gabriel a privit spre u\u0219a terapiei intensive.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u00cenainte s\u0103-\u021bi r\u0103spund, trebuie s\u0103-\u021bi ar\u0103t ce mai era \u00een portbagaj.<\/p>\n\n\n\n A pus pe mas\u0103 un dosar cu marginile arse. Din buzunarul interior a scos o cheie mic\u0103, legat\u0103 de o etichet\u0103 de alam\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Mama ta mi-a cerut s\u0103 p\u0103strez acest lucru p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd tu vei ajunge la v\u00e2rsta potrivit\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Mama nu v-a men\u021bionat niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Pentru c\u0103 se temea c\u0103 oamenii lui Mateo o vor g\u0103si.<\/p>\n\n\n\n Esteban a scos telefonul \u0219i a f\u0103cut un semn paznicilor.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Femeia aceasta este speriat\u0103 \u0219i confuz\u0103. O duc eu \u00eentr-un loc sigur.<\/p>\n\n\n\n Gabriel a r\u00e2s scurt.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu o vei duce nic\u0103ieri.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ai grij\u0103 ce spui.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am avut grij\u0103 dou\u0103zeci \u0219i patru de ani. Acum am s\u0103 spun tot.<\/p>\n\n\n\n Din terapia intensiv\u0103 s-a auzit un sunet lung, alarmant. Medicii au alergat spre u\u0219\u0103. Mateo \u00ee\u0219i pierdea din nou pulsul.<\/p>\n\n\n\n Gabriel mi-a prins bra\u021bul.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dac\u0103 vrei s\u0103 afli de ce \u021bi-a recunoscut mama numele, trebuie s\u0103 vii cu mine acum. \u00cen dosarul acesta se afl\u0103 ceva ce Esteban ar ucide ca s\u0103 nu fie citit.<\/p>\n\n\n\n Iar \u00een timp ce medicii se luptau s\u0103-l readuc\u0103 pe Mateo la via\u021b\u0103, am v\u0103zut cheia din alam\u0103 \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00eencet \u00een palma lui Gabriel\u2026<\/p>\n\n\n\n Cheia s-a oprit \u00een palma avocatului exact c\u00e2nd monitorul din terapie intensiv\u0103 a \u00eenceput s\u0103 \u021biuie.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu plec nic\u0103ieri p\u00e2n\u0103 nu \u0219tiu dac\u0103 tr\u0103ie\u0219te, am spus.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Dac\u0103 r\u0103m\u00e2i aici, Esteban te va lua \u00eenainte s\u0103 apuce medicii s\u0103-l stabilizeze, mi-a r\u0103spuns Gabriel.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu ave\u021bi dreptul s\u0103 decide\u021bi pentru mine.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu. Dar mama ta mi-a cerut s\u0103 te protejez.<\/p>\n\n\n\n \u00cen spatele nostru, Esteban a tr\u00e2ntit u\u0219a salonului.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Toat\u0103 lumea afar\u0103! a strigat el.<\/p>\n\n\n\n Gabriel nu s-a mi\u0219cat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Valeria, acum.<\/p>\n\n\n\n Am alergat cu el pe coridorul de serviciu. Mirosul de dezinfectant \u00eemi amintea de spitalul unde murise mama. T\u0103lpile ude \u00eemi alunecau \u00een sabo\u021bii \u00eemprumuta\u021bi de la asistent\u0103, iar palma cusut\u0103 pulsa cu fiecare pas.<\/p>\n\n\n\n Am intrat \u00eentr-o camer\u0103 mic\u0103 de arhiv\u0103, la subsol. Gabriel a \u00eenchis u\u0219a \u0219i a scos din buzunar dosarul cu marginile arse.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ce este? am \u00eentrebat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Un registru al pl\u0103\u021bilor f\u0103cute de compania lui Mateo. Mama ta lucra pentru el ca administrator financiar.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Mama era contabil\u0103 la un depozit.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Asta le-a spus tuturor.<\/p>\n\n\n\n A deschis dosarul. Printre foile \u00eeng\u0103lbenite se aflau copii ale unor transferuri, fotografii \u0219i un certificat de na\u0219tere protejat \u00eentr-o folie transparent\u0103.<\/p>\n\n\n\n Mi-am v\u0103zut numele.<\/p>\n\n\n\n Valeria Mendoza.<\/p>\n\n\n\n La rubrica tat\u0103lui era scris: Mateo Alejandro Salazar.<\/p>\n\n\n\n Nu am respirat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu, am \u0219optit.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u00cemi pare r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Este fals.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am verificat arhivele. Am cerut \u0219i un test genetic \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, f\u0103r\u0103 s\u0103-i spun lui Esteban. Proba lui Mateo a fost luat\u0103 dup\u0103 accident. A ta era p\u0103strat\u0103 \u00eentr-un laborator, din dosarul medical al mamei tale.<\/p>\n\n\n\n Mi-a \u00eentins rezultatul.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Potrivirea este de 99,98 la sut\u0103.<\/p>\n\n\n\n Am privit foaia p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd literele au \u00eenceput s\u0103 se mi\u0219te.<\/p>\n\n\n\n \u2014 El este tat\u0103l meu?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Da.<\/p>\n\n\n\n Am r\u00e2s, dar r\u00e2sul s-a transformat imediat \u00een pl\u00e2ns.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Mama mi-a spus c\u0103 tata a murit \u00eenainte s\u0103 m\u0103 nasc.<\/p>\n\n\n\n \u2014 A spus asta ca s\u0103 te \u021bin\u0103 \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Gabriel a scos o scrisoare \u00eemp\u0103turit\u0103. H\u00e2rtia era p\u0103tat\u0103 de ap\u0103, iar col\u021bul de jos purta urma unei arsuri.<\/p>\n\n\n\n \u201eMateo, dac\u0103 cite\u0219ti asta, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Esteban a aflat despre copil. Nu l-am l\u0103sat s\u0103 o recunoasc\u0103 pentru c\u0103 \u0219tiam c\u0103 \u00ee\u0219i dore\u0219te puterea ta. Dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne l\u00e2ng\u0103 tine, Valeria nu va fi niciodat\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n Mi-am dus m\u00e2na la gur\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 De ce nu mi-a spus c\u00e2nd era bolnav\u0103?<\/p>\n\n\n\n \u2014 Pentru c\u0103 \u00een salonul ei a intrat cineva cu dou\u0103 zile \u00eenainte s\u0103 moar\u0103. Dup\u0103 aceea a refuzat s\u0103 mai vorbeasc\u0103 despre trecut.<\/p>\n\n\n\n\n
PARTEA 2<\/h2>\n\n\n\n
PARTEA 3<\/h2>\n\n\n\n