<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mai taci, cucoan\u0103! V-am mai v\u0103zut noi din astea, bete la volan \u0219i cu gura mare!<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
U\u0219a de metal s-a tr\u00e2ntit cu un zgomot care mi-a intrat \u00een din\u021bi. Prin vizeta p\u0103trat\u0103 din u\u0219\u0103 se auzeau r\u00e2sete \u0219i un fum de \u021bigar\u0103 care venea pe sub prag.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Aveam gust de s\u00e2nge \u00een gur\u0103. Buza de jos \u00eemi zv\u00e2cnea acolo unde m\u0103 p\u0103lmuise, cu dosul m\u00e2inii, \u00een fa\u021ba celor doi subalterni ai lui, atunci c\u00e2nd i-am cerut lini\u0219tit num\u0103rul de pe legitima\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u00cen seara aia aveam pe mine un trening gri \u0219i o geac\u0103 de f\u00e2\u0219. Nicio legitima\u021bie la vedere, niciun ecuson. Pentru comisarul Vlad eram exact ce p\u0103ream: o femeie de 41 de ani, singur\u0103, oprit\u0103 noaptea \u00eentr-un filtru pe \u0219oseaua spre Vaslui.<\/p>\n\n\n\n
Suflasem \u00een aparat. 0,00. Scria clar pe ecran.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mai sufl\u0103 o dat\u0103, a zis el, \u0219i a r\u00e2njit spre colegul lui. Astea \u0219tiu ele cum s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103 aparatul.<\/p>\n\n\n\n
Am suflat \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Tot 0,00.<\/p>\n\n\n\n
Atunci l-am \u00eentrebat, calm, cum m\u0103 cheam\u0103 \u0219i de ce sunt \u021binut\u0103 pe marginea drumului de 20 de minute f\u0103r\u0103 niciun motiv. I-am cerut num\u0103rul de pe legitima\u021bie. Am zis doar c\u0103 e dreptul meu s\u0103-l \u0219tiu.<\/p>\n\n\n\n
Nu i-a pl\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A, deci \u0219tim legea, da? a zis, \u0219i s-a apropiat. Ia zi, ce e\u0219ti tu, avocat\u0103? Judec\u0103toare? a r\u00e2s. Toate se cred cineva p\u00e2n\u0103 ajung aici.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Puteam s\u0103-i spun. Aveam \u00een geant\u0103, pe bancheta din spate, o legitima\u021bie \u00een fa\u021ba c\u0103reia ar fi \u00eenghe\u021bat. Un singur cuv\u00e2nt \u0219i seara lua alt\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dar n-am spus nimic.<\/p>\n\n\n\n
Pentru c\u0103, \u00een secunda aia, m-am uitat la el \u0219i mi-am dat seama c\u0103 vreau s\u0103 v\u0103d. Vreau s\u0103 v\u0103d cum se poart\u0103 un om cu uniform\u0103 \u0219i cu putere atunci c\u00e2nd \u00een fa\u021ba lui e un nimeni. O femeie \u00een trening, f\u0103r\u0103 nume, f\u0103r\u0103 spate, f\u0103r\u0103 telefon la care s\u0103 dea cuiva.<\/p>\n\n\n\n
Am t\u0103cut. \u0218i t\u0103cerea mea l-a \u00eenfuriat mai tare dec\u00e2t orice.<\/p>\n\n\n\n
M-a \u00een\u0219f\u0103cat de bra\u021b. C\u00e2nd m-am tras instinctiv, m-a lovit peste gur\u0103. Am sim\u021bit sarea s\u00e2ngelui pe limb\u0103. Apoi mi-au r\u0103sucit m\u00e2inile la spate, iar el le-a spus subalternilor, tare, ca s\u0103-l aud:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Scrie\u021bi acolo ultraj. S-a opus, m-a \u00eempins. Ultraj \u0219i gata.<\/p>\n\n\n\n
M-au dus la sec\u021bie. M-au \u00eempins \u00eentr-o celul\u0103 cu un bec chior care b\u00e2z\u00e2ia \u00een tavan \u0219i un miros de var umed \u0219i de closet.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Am r\u0103mas singur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
M-am a\u0219ezat pe b\u0103ncu\u021ba de beton \u0219i m-am uitat \u00een jur. Pere\u021bii erau plini de coji de vopsea. Am \u00eenceput s\u0103 le num\u0103r, una c\u00e2te una, ca s\u0103 nu-mi tremure m\u00e2inile.<\/p>\n\n\n\n
\u0218i, nu \u0219tiu de ce, m-am g\u00e2ndit la tata.<\/p>\n\n\n\n
Tata a fost l\u0103c\u0103tu\u0219 la fabrica de rulmen\u021bi din B\u00e2rlad. 42 de ani a str\u00e2ns \u0219uruburi \u00een hala aia, cu palmele cr\u0103pate \u0219i cu salopeta uns\u0103. C\u00e2nd am luat examenul \u0219i am plecat de-acas\u0103, m-a prins de umeri \u00een gar\u0103 \u0219i mi-a zis un singur lucru:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Fata mea, orice-ai ajunge, s\u0103 nu ui\u021bi niciodat\u0103 de unde ai plecat. \u0218i s\u0103 nu te faci tu aia care calc\u0103 omul mic \u00een picioare doar pentru c\u0103 poate.<\/p>\n\n\n\n
L-am \u00eengropat acum 5 ani. Dar \u00een noaptea aia, pe b\u0103ncu\u021ba aia de beton, cu buza spart\u0103, \u00eel auzeam de parc\u0103 st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 mine.<\/p>\n\n\n\n
Prin u\u0219\u0103, b\u0103ie\u021bii lui Vlad \u00eenc\u0103 r\u00e2deau.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Aia din nou\u0103? Doarme? Las-o s\u0103 se trezeasc\u0103, diminea\u021b\u0103 o ia alt\u0103 tur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Nu m-am ridicat. Nu am b\u0103tut \u00een u\u0219\u0103. Nu am cer\u0219it un telefon. Am stat dreapt\u0103, cu spatele la peretele umed, \u0219i m-am uitat la becul \u0103la p\u00e2n\u0103 mi s-au uscat lacrimile.<\/p>\n\n\n\n
Pentru c\u0103 eu \u0219tiam un lucru pe care ei nu-l \u0219tiau.<\/p>\n\n\n\n
A doua zi diminea\u021b\u0103, la nici 12 ore dup\u0103 ce m\u0103 aruncaser\u0103 acolo ca pe o zdrean\u021b\u0103, \u00een sec\u021bia aia urma s\u0103 intre cineva. Un control. Un control pe care nu-l chemase nimeni \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Un control pe care \u00eel anun\u021basem chiar eu, cu o zi \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n
Am a\u021bipit spre diminea\u021b\u0103, cu capul rezemat de perete. M-a trezit rumoarea. Nu r\u00e2setele de peste noapte \u2014 altceva. Pa\u0219i repezi pe hol. U\u0219i deschise \u0219i \u00eenchise. O voce de b\u0103rbat, joas\u0103, t\u0103ioas\u0103, care \u00eentreba ceva, \u0219i t\u0103cerile lungi care veneau dup\u0103 fiecare \u00eentrebare.<\/p>\n\n\n\n
Cu o zi \u00eenainte de drumul acela spre Vaslui, semnasem eu \u00eens\u0103mi h\u00e2rtia care anun\u021ba controlul Inspec\u021biei Judiciare la parchetul din ora\u0219. M\u0103 chema Ana. De 3 ani lucram ca inspector, dup\u0103 13 ani \u00een care fusesem procuror. Veneam \u00een seara aia pentru ca a doua zi s\u0103 intru, cu echipa, \u00een biroul procurorului de serviciu.<\/p>\n\n\n\n
Iar procurorul de serviciu era exact omul pe masa c\u0103ruia ajunsese, peste noapte, dosarul meu de \u201eultraj\u201d.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Am auzit cheia r\u0103sucindu-se \u00een broasc\u0103. U\u0219a s-a deschis \u00eencet, nu tr\u00e2ntit\u0103 ca \u00eenainte. \u00cen prag st\u0103tea un b\u0103rbat t\u00e2n\u0103r, \u00een costum, cu o map\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i cu fa\u021ba alb\u0103 ca varul de pe pere\u021bi. \u00cen spatele lui, pe hol, comisarul Vlad. \u0218i l\u00e2ng\u0103 Vlad, doi colegi din tura de diminea\u021b\u0103 care se uitau c\u00e2nd la el, c\u00e2nd la mine, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Procurorul s-a uitat la mine. Apoi la numele de pe dosarul din map\u0103. Apoi iar la mine.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Doamna\u2026 inspector? a \u00eentrebat, \u0219i vocea i s-a fr\u00e2nt pe ultima silab\u0103.<\/p>\n\n\n\n
M-am ridicat de pe b\u0103ncu\u021ba de beton. \u00cencet. Mi-am tras geaca de f\u00e2\u0219 pe umeri. Buza \u00eenc\u0103 m\u0103 durea, dar nu mi-am dus m\u00e2na la ea. M-am uitat la el \u0219i am dat din cap o singur\u0103 dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen secunda aia am v\u0103zut cum s\u00e2ngele se scurge din obrajii comisarului Vlad. Omul care noaptea trecut\u0103 m\u0103 \u00eembr\u00e2ncise \u0219i m\u0103 p\u0103lmuise, care r\u00e2sese c\u0103 \u201etoate se cred cineva\u201d, acum st\u0103tea lipit de perete \u0219i clipea des, de parc\u0103 ar fi vrut s\u0103 se trezeasc\u0103 din alt\u0103 parte.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 S\u0103\u2026 s\u0103 tr\u0103i\u021bi, doamna inspector, a \u00eeng\u0103imat unul dintre poli\u021bi\u0219tii tineri, lu\u00e2nd pozi\u021bia de drep\u021bi f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea.<\/p>\n\n\n\n
Acelea\u0219i guri care asear\u0103 scuipau \u201em\u0103\u201d \u0219i \u00eenjur\u0103turi prin u\u0219\u0103. Aceia\u0219i oameni. Peste noapte, nimic nu se schimbase la mine \u2014 eram tot femeia \u00een trening gri, cu buza spart\u0103. Se schimbase doar ce credeau ei c\u0103 sunt.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Am ie\u0219it din celul\u0103. Pe hol s-a f\u0103cut o lini\u0219te \u00een care se auzea becul b\u00e2z\u00e2ind. M-am oprit \u00een fa\u021ba comisarului Vlad. Nu am ridicat vocea. N-a fost nevoie.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu trebuia s\u0103 \u0219ti\u021bi cine sunt, i-am spus, privindu-l drept \u00een ochi. Trebuia doar s\u0103 v\u0103 face\u021bi meseria.<\/p>\n\n\n\n
N-a putut s\u0103-mi r\u0103spund\u0103. A deschis gura \u0219i a \u00eenchis-o la loc, ca un om c\u0103ruia i s-a t\u0103iat curentul.<\/p>\n\n\n\n
Ce a urmat nu a fost r\u0103zbunarea mea. A fost pur \u0219i simplu legea, aceea\u0219i lege pe care el o rostogolise noaptea trecut\u0103 ca pe o glum\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Am cerut, calm, procesul-verbal \u00eentocmit \u00een seara aceea. \u201eS-a opus, l-a \u00eempins pe organul de ordine.\u201d Scris de m\u00e2n\u0103, semnat de doi martori care nu v\u0103zuser\u0103 dec\u00e2t cum sunt lovit\u0103. Am cerut \u00eenregistrarea alcooltestului: 0,00, de dou\u0103 ori. Am cerut camerele de pe hol.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen aceea\u0219i diminea\u021b\u0103 am mers la Institutul de Medicin\u0103 Legal\u0103 \u0219i mi-am scos certificat pentru buz\u0103. Apoi am depus pl\u00e2ngere \u2014 nu ca inspector, ci ca orice om lovit f\u0103r\u0103 motiv de cineva cu uniform\u0103. Purtare abuziv\u0103. Cercetare abuziv\u0103. Fals \u00een procesul-verbal. Lovire.<\/p>\n\n\n\n
Dosarul a plecat mai departe, la parchetul care se ocup\u0103 de faptele poli\u021bi\u0219tilor. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat ca \u00een filme, cu c\u0103tu\u0219e puse pe loc \u0219i cu urlete. La noi merge altfel: comisarul Vlad a fost chemat, audiat, re\u021binut 24 de ore, apoi l\u0103sat sub control judiciar \u0219i suspendat din func\u021bie p\u00e2n\u0103 se termin\u0103 cercetarea. Cei doi subalterni care semnaser\u0103 \u201eultrajul\u201d au dat declara\u021bii care nu mai sem\u0103nau deloc cu h\u00e2rtia din prima sear\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dar imaginea care mi-a r\u0103mas mie e alta.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd l-au dus pe Vlad afar\u0103, ca s\u0103-l predea, i-au pus c\u0103tu\u0219ele chiar oamenii lui. Colegii cu care r\u00e2sese peste noapte prin u\u0219a celulei mele. Unul dintre ei, cel t\u00e2n\u0103r care-mi zisese \u201es\u0103 tr\u0103i\u021bi\u201d, i le-a str\u00e2ns la \u00eencheieturi cu privirea \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n
M-am uitat pe geam cum \u00eel urc\u0103 \u00een ma\u0219in\u0103. Nu am sim\u021bit bucurie. Am sim\u021bit doar o oboseal\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u0219i, undeva sub ea, o lini\u0219te.<\/p>\n\n\n\n
M-am g\u00e2ndit iar la tata, la palmele lui cr\u0103pate, la salopeta uns\u0103, la vorba aia din gar\u0103. \u201eS\u0103 nu te faci tu aia care calc\u0103 omul mic \u00een picioare doar pentru c\u0103 poate.\u201d Toat\u0103 via\u021ba m\u0103 temusem c\u0103, urc\u00e2nd scaun dup\u0103 scaun, o s\u0103 uit de unde am plecat. \u00cen noaptea aia, pe b\u0103ncu\u021ba de beton, am aflat c\u0103 nu uitasem. C\u0103, dac\u0103 m\u0103 puneai \u00een trening \u0219i f\u0103r\u0103 nume, r\u0103m\u00e2neam tot fata l\u0103c\u0103tu\u0219ului din B\u00e2rlad.<\/p>\n\n\n\n
\u0218i c\u0103 treningul acela, care pentru comisarul Vlad \u00eensemnase \u201eun nimeni\u201d, fusese, de fapt, singurul lucru care spunea adev\u0103rul despre mine.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Voi a\u021bi p\u0103\u021bit vreodat\u0103 s\u0103 fi\u021bi trata\u021bi ca un nimeni de cineva doar pentru c\u0103 purta o uniform\u0103 \u0219i credea c\u0103 nu are cine s\u0103-l trag\u0103 la r\u0103spundere?<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 lucrare este inspirat\u0103 din evenimente \u0219i persoane reale, \u00eens\u0103 a fost fic\u021bionalizat\u0103 \u00een scopuri creative. Numele, personajele \u0219i detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea \u0219i pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi nara\u021biunea. Orice asem\u0103nare cu persoane reale, \u00een via\u021b\u0103 sau decedate, sau cu evenimente reale este pur \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u0219i nu este inten\u021bionat\u0103 de c\u0103tre autor.<\/p>\n\n\n\n
Autorul \u0219i editorul nu \u00ee\u0219i asum\u0103 responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul \u00een care sunt portretizate personajele \u0219i nu sunt r\u0103spunz\u0103tori pentru eventuale interpret\u0103ri gre\u0219ite. Aceast\u0103 poveste este oferit\u0103 \u201eca atare\u201d, iar orice opinii exprimate apar\u021bin personajelor \u0219i nu reflect\u0103 punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u2014 Mai taci, cucoan\u0103! V-am mai v\u0103zut noi din astea, bete la volan \u0219i cu gura mare! U\u0219a de metal s-a tr\u00e2ntit cu un zgomot<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":48623,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49242"}],"collection":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49242"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":49243,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49242\/revisions\/49243"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/48623"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}