Caut\u0103 aici re\u021betele<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nene, vre\u021bi s\u0103 v\u0103 face\u021bi c\u0103 sunte\u021bi tata? Doar c\u00e2t fac poza cu diploma\u2026<\/p>\n\n\n\n
Vocea era at\u00e2t de sub\u021bire c\u0103 la \u00eenceput am crezut c\u0103 vorbe\u0219te cu altcineva. M-am \u00eentors \u0219i am v\u0103zut o feti\u021b\u0103 sl\u0103bu\u021b\u0103, de vreo 10 ani, \u021bin\u00e2ndu-m\u0103 de m\u00e2neca sacoului cu dou\u0103 degete, de parc\u0103 i-ar fi fost fric\u0103 s\u0103 nu-i cad\u0103 m\u00e2na dac\u0103 str\u00e2nge mai tare.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Ie\u0219isem exact \u00een clipa aia din flor\u0103ria de l\u00e2ng\u0103 \u0219coal\u0103. Cump\u0103rasem un buchet de flori de c\u00e2mp \u2014 margarete, c\u00e2\u021biva maci, ni\u0219te spice \u2014 genul de buchet pe care i-l luam so\u021biei mele de 30 de ani, fiindc\u0103 ei nu i-au pl\u0103cut niciodat\u0103 trandafirii scumpi din vitrin\u0103. Mirosea a f\u00e2n \u0219i a var\u0103. \u00cen spatele meu, curtea \u0219colii de cartier fojg\u0103ia de lume \u0219i mirosea a tei.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cum adic\u0103 s\u0103 m\u0103 fac c\u0103 sunt tat\u0103l t\u0103u? am \u00eentrebat-o.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Feti\u021ba s-a uitat \u00een p\u0103m\u00e2nt. Avea o rochi\u021b\u0103 albastr\u0103, c\u0103lcat\u0103 cu fierul p\u00e2n\u0103 se vedeau dungile, dar cu man\u0219eta cusut\u0103 de m\u00e2n\u0103, cu a\u021b\u0103 pu\u021bin mai deschis\u0103 la culoare.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 La to\u021bi e cineva, a \u0219optit. La mine e scaun gol.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
M-am aplecat spre ea. Aveam 52 de ani \u0219i, \u00een via\u021ba mea, nu \u021binusem niciodat\u0103 de m\u00e2n\u0103 un copil care s\u0103 fie al meu. N-am avut copii. Poate de-aia mi s-a str\u00e2ns ceva \u00een piept c\u00e2nd am v\u0103zut-o cum \u00ee\u0219i rodea buza.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cum te cheam\u0103?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ivona.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i mama ta unde e, Ivona?<\/p>\n\n\n\n
A tras aer \u00een piept, ca \u0219i cum \u00eentrebarea asta o mai auzise de o sut\u0103 de ori.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cen Italia. Munce\u0219te acolo de 3 ani. Mi-a luat rochi\u021ba, mi-a trimis bani de poze, dar zice c\u0103 nu poate s\u0103 vin\u0103 acum, c\u0103-i pierde locul de munc\u0103 dac\u0103 cere liber. Stau cu bunica.<\/p>\n\n\n\n
Am privit spre poarta \u0219colii. Se vedea curtea plin\u0103: mese cu sucuri, baloane legate de gard, p\u0103rin\u021bi \u00een c\u0103m\u0103\u0219i c\u0103lcate care \u00ee\u0219i fotografiau copiii de parc\u0103 ar fi c\u00e2\u0219tigat olimpiada. \u0218i, la un r\u00e2nd de scaune, un sc\u0103unel gol cu numele scris pe o h\u00e2rtiu\u021b\u0103 lipit\u0103 cu scoci.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Eu le-am spus la fete c\u0103 tata e plecat cu treburi importante, mi-a zis Ivona, \u0219i acum mai \u00eencet. C\u0103 e director undeva. C\u0103 vine c\u00e2nd poate. Dar azi\u2026 azi trebuie s\u0103 facem poza cu diploma. Cu p\u0103rintele. \u0218i dac\u0103 vin singur\u0103, o s\u0103 r\u00e2d\u0103. O s\u0103 spun\u0103 c\u0103 am min\u021bit.<\/p>\n\n\n\n
Am sim\u021bit cum mi se pune un nod \u00een g\u00e2t.<\/p>\n\n\n\n
Nu era o feti\u021b\u0103 care cerea bani. Nu era una care pl\u00e2ngea s\u0103 i se fac\u0103 mil\u0103. Era un copil care \u00ee\u0219i ap\u0103ra, cu ultimele puteri, o minciun\u0103 mic\u0103 \u0219i frumoas\u0103, ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 de ru\u0219ine \u00een fa\u021ba colegelor.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i de ce tocmai eu? am \u00eentrebat-o.<\/p>\n\n\n\n
A ridicat din umeri, sincer\u0103 cum numai copiii pot fi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ave\u021bi flori. \u0218i un sacou. \u0218i z\u00e2mbi\u021bi frumos. Ceilal\u021bi domni treceau repede.<\/p>\n\n\n\n
M-am uitat la buchetul din m\u00e2na mea. Florile pentru so\u021bia mea, cump\u0103rate \u00een drum spre birou, dintr-un impuls, cum f\u0103ceam de ani de zile. \u0218i m-am uitat la curtea aia \u00een care intra, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, c\u00e2te un copil \u021binut de m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ivona st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 mine \u0219i \u00ee\u0219i ferea privirea de dou\u0103 feti\u021be care r\u00e2deau l\u00e2ng\u0103 poart\u0103, ag\u0103\u021bate fiecare de bra\u021bul unui tat\u0103. Se tr\u0103gea pu\u021bin \u00een spatele meu, ca \u0219i cum s-ar fi ascuns. \u0218i atunci am \u00een\u021beles c\u0103 feti\u021ba asta nu evita colegele fiindc\u0103 \u00eei erau antipatice. Le evita fiindc\u0103 \u00eei era ru\u0219ine de scaunul gol.<\/p>\n\n\n\n
Am pus telefonul \u00een buzunar. Aveam o \u0219edin\u021b\u0103 la 10, un director care m\u0103 a\u0219tepta, un raport nedus. Le-am uitat pe toate \u00een secunda aia.<\/p>\n\n\n\n
M-am l\u0103sat pe vine, ca s\u0103 fiu la \u00een\u0103l\u021bimea ei, \u0219i am \u00eentrebat-o cu cea mai serioas\u0103 voce de care eram \u00een stare:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cum \u00eel chema pe tat\u0103l t\u0103u \u00een povestea aia? Ca s\u0103 nu ne \u00eencurc\u0103m.<\/p>\n\n\n\n
Ochii Ivonei s-au f\u0103cut mari. Nu-i venea s\u0103 cread\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A\u021bi\u2026 a\u021bi zis DA?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Am zis c\u0103 azi m\u0103 cheam\u0103 cum vrei tu, i-am r\u0103spuns. Dar cu o condi\u021bie: nu min\u021bim mai mult dec\u00e2t trebuie. Doar poza. Restul, om vedea.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
A pus m\u00e2nu\u021ba ei mic\u0103 \u00een palma mea, o palm\u0103 de om de 52 de ani, aspr\u0103, obi\u0219nuit\u0103 cu volanul \u0219i cu stiloul. \u0218i am pornit am\u00e2ndoi spre poart\u0103, cu buchetul de flori de c\u00e2mp \u00eentre noi.<\/p>\n\n\n\n
Nu \u0219tiam atunci c\u0103 drumul \u0103la de 20 de pa\u0219i prin curtea unei \u0219coli de cartier avea s\u0103-mi schimbe felul \u00een care privesc tot restul vie\u021bii mele.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen curte, o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00eentr-o bluz\u0103 de duminic\u0103, ne a\u0219tepta l\u00e2ng\u0103 scaunul gol. Bunica. C\u00e2nd ne-a v\u0103zut venind, m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103, a r\u0103mas o clip\u0103 cu gura \u00eentredeschis\u0103, apoi a priceput. A priceput totul dintr-o privire, cum pricep bunicile. N-a spus nimic. Doar a dat din cap spre mine, \u00eencet, \u0219i a dus batista la ochi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bun\u0103 ziua, i-am zis. Sunt cu Ivona azi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dumnezeu s\u0103 v\u0103 \u021bin\u0103, a \u0219optit femeia. Dumnezeu s\u0103 v\u0103 \u021bin\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ne-am a\u0219ezat pe scaune. Ivona st\u0103tea \u00eentre mine \u0219i bunica ei, dreapt\u0103 ca un soldat, cu genunchii lipi\u021bi, atent\u0103 la fiecare cuv\u00e2nt al doamnei \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare. C\u00e2nd i s-a strigat numele, s-a ridicat at\u00e2t de repede \u00eenc\u00e2t era s\u0103 r\u0103stoarne scaunul, \u0219i a pornit spre catedr\u0103 cu b\u0103rbia sus.<\/p>\n\n\n\n
Doamna \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare i-a \u00eentins diploma. Un carton simplu, cu o panglic\u0103 tricolor\u0103 lipit\u0103 \u00eentr-un col\u021b. Pentru mine, care semnasem \u00een via\u021ba mea sute de h\u00e2rtii importante, nu era nimic. Pentru Ivona, era tot norocul lumii.<\/p>\n\n\n\n
A luat diploma \u00een ambele m\u00e2ini, cu grij\u0103, de parc\u0103 ar fi fost de sticl\u0103. \u0218i s-a \u00eentors spre curte, c\u0103ut\u00e2ndu-m\u0103 din priviri.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tati! a strigat. Aici!<\/p>\n\n\n\n
M-am ridicat. Cuv\u00e2ntul \u0103la, spus tare, \u00een fa\u021ba a cincizeci de oameni, m-a lovit undeva ad\u00e2nc, \u00eentr-un loc despre care nu \u0219tiam c\u0103-l am. M-am dus la ea, m-am aplecat, \u0219i cineva \u2014 bunica, cred \u2014 ne-a f\u0103cut poza cu telefonul. Ivona \u021binea diploma la piept \u0219i buchetul meu de flori de c\u00e2mp \u00een cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103, iar eu o \u021bineam de umeri.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen poza aia, feti\u021ba z\u00e2mbea de parc\u0103 nu-i mai lipsea nimic pe lume.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd s-au potolit aplauzele \u0219i lumea a \u00eenceput s\u0103 se \u00eempr\u0103\u0219tie pe la mese, m-am l\u0103sat din nou pe vine l\u00e2ng\u0103 ea. Trebuia s\u0103-i spun. Nu puteam s-o las cu o minciun\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een suflet, oric\u00e2t de frumoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ivona, i-am zis \u00eencet, ca s\u0103 n-aud\u0103 nimeni. Tu \u0219tii c\u0103 eu nu-s tat\u0103l t\u0103u adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n
A dat din cap, cu ochii \u00een jos.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tiu, nene.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dar azi am fost. Azi, c\u00e2t ai avut nevoie de un tat\u0103 \u00een curtea asta, am fost eu. \u0218i asta n-a fost minciun\u0103. Asta a fost adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n
A ridicat capul spre mine.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i mai e ceva, am continuat. Poza asta n-are niciun rost dac\u0103 n-o vede \u0219i mama ta. A\u0219a c\u0103 m\u00e2ine sear\u0103, c\u00e2nd vorbe\u0219ti cu ea la telefon, vreau s\u0103 fiu \u0219i eu acolo. S-o vad\u0103. S\u0103-i spui cine te-a dus la serbare. Vrei?<\/p>\n\n\n\n
Atunci a izbucnit \u00een pl\u00e2ns. Nu de ru\u0219ine, nu de fric\u0103 \u2014 de bucurie. Un pl\u00e2ns pe care nu-l mai v\u0103zusem la niciun copil, cu tot corpul, cu umerii tremur\u00e2nd, cu diploma str\u00e2ns\u0103 la piept. S-a ag\u0103\u021bat de g\u00e2tul meu \u0219i a stat a\u0219a, pl\u00e2ng\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 i-am sim\u021bit lacrimile calde pe guler.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Credeam c\u0103 r\u00e2d de mine, a hohotit. Credeam c\u0103 toat\u0103 \u0219coala o s\u0103 r\u00e2d\u0103 de mine.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 N-a r\u00e2s nimeni, i-am spus, \u021bin\u00e2nd-o str\u00e2ns. N-a r\u00e2s nimeni, auzi?<\/p>\n\n\n\n
Bunica pl\u00e2ngea \u0219i ea, deoparte, \u0219terg\u00e2ndu-\u0219i obrajii cu batista aia mototolit\u0103.<\/p>\n\n\n\n
A doua zi seara m-am \u00eentors. Am dus, ca un prost sentimental ce sunt, \u00eenc\u0103 un buchet de flori de c\u00e2mp \u2014 de data asta chiar pentru Ivona. Bunica a pus telefonul pe masa din buc\u0103t\u0103rie, sprijinit de o can\u0103, \u0219i a sunat-o pe C\u0103t\u0103lina.<\/p>\n\n\n\n
Pe ecran a ap\u0103rut o femeie t\u00e2n\u0103r\u0103, obosit\u0103, cu p\u0103rul str\u00e2ns la spate, \u00eentr-o buc\u0103t\u0103rie str\u0103in\u0103. C\u00e2nd m-a v\u0103zut l\u00e2ng\u0103 fata ei, a dus m\u00e2na la gur\u0103. I-am ar\u0103tat poza de la serbare. Ivona cu diploma. Ivona z\u00e2mbind. Ivona \u021bin\u00e2ndu-m\u0103 de m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n
C\u0103t\u0103lina a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 acolo, la mii de kilometri distan\u021b\u0103, printre oale str\u0103ine \u0219i un ceas care mergea altfel dec\u00e2t al nostru.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Domnule, a zis printre sughi\u021buri, eu de 3 ani car saltele \u0219i sp\u0103l b\u0103tr\u00e2ni ca s-o \u021bin pe fata asta la \u0219coal\u0103. \u0218i nu pot s\u0103 fiu l\u00e2ng\u0103 ea nici \u00een ziua \u00een care termin\u0103 clasa a IV-a. Nu \u0219ti\u021bi\u2026 nu \u0219ti\u021bi ce \u00eenseamn\u0103 pentru mine poza asta.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ba cred c\u0103 \u00eencep s\u0103 \u00een\u021beleg, i-am r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
Am stat de vorb\u0103. I-am spus c\u0103 eu \u0219i so\u021bia mea locuim la dou\u0103 str\u0103zi distan\u021b\u0103, c\u0103 nu avem copii, \u0219i c\u0103, dac\u0103 ea \u0219i bunica sunt de acord, a\u0219 vrea s\u0103 trec din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. La o poz\u0103. La o serbare. La un ghiozdan de cump\u0103rat. Nimic mai mult dec\u00e2t are dreptul un copil.<\/p>\n\n\n\n
C\u0103t\u0103lina s-a uitat lung la mine prin ecranul acela mic \u0219i obosit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dumnezeu mi-a scos un om \u00een cale \u00een ziua exact\u0103 \u00een care nu mai puteam eu, a zis. Exact \u00een ziua aia.<\/p>\n\n\n\n
Au trecut de atunci mai mul\u021bi ani. Ivona nu mai e la \u0219coala de cartier, a crescut, e o domni\u0219oar\u0103. C\u0103t\u0103lina tot \u00een Italia munce\u0219te, dar acum vine acas\u0103 \u00een fiecare var\u0103 \u0219i-mi aduce, de fiecare dat\u0103, o sticl\u0103 de ulei de m\u0103sline pe care n-o deschid niciodat\u0103, o \u021bin pe raft ca pe un lucru sf\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n
So\u021bia mea a aflat, \u00een seara aia, de ce n-am ajuns florile acas\u0103. Nu s-a sup\u0103rat. A doua zi a cump\u0103rat ea, cu m\u00e2na ei, un ghiozdan ro\u0219u pentru \u201efata noastr\u0103 de \u00eemprumut\u201d, cum \u00eei spune ea \u0219i acum.<\/p>\n\n\n\n
Eu am r\u0103mas cu buchetul acela de flori de c\u00e2mp \u00een minte p\u00e2n\u0103 azi. Cu mirosul de tei din curtea unei \u0219coli de cartier. Cu o palm\u0103 mic\u0103 pus\u0103 \u00een palma mea aspr\u0103. \u0218i cu un cuv\u00e2nt strigat tare, \u00een fa\u021ba a cincizeci de str\u0103ini, de o feti\u021b\u0103 care nu voia dec\u00e2t s\u0103 nu fie singurul copil cu scaunul gol.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 lucrare este inspirat\u0103 din evenimente \u0219i persoane reale, \u00eens\u0103 a fost fic\u021bionalizat\u0103 \u00een scopuri creative. Numele, personajele \u0219i detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea \u0219i pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi nara\u021biunea. Orice asem\u0103nare cu persoane reale, \u00een via\u021b\u0103 sau decedate, sau cu evenimente reale este pur \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u0219i nu este inten\u021bionat\u0103 de c\u0103tre autor.<\/p>\n\n\n\n
Autorul \u0219i editorul nu \u00ee\u0219i asum\u0103 responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul \u00een care sunt portretizate personajele \u0219i nu sunt r\u0103spunz\u0103tori pentru eventuale interpret\u0103ri gre\u0219ite. Aceast\u0103 poveste este oferit\u0103 \u201eca atare\u201d, iar orice opinii exprimate apar\u021bin personajelor \u0219i nu reflect\u0103 punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Caut\u0103 aici re\u021betele \u2014 Nene, vre\u021bi s\u0103 v\u0103 face\u021bi c\u0103 sunte\u021bi tata? Doar c\u00e2t fac poza cu diploma\u2026 Vocea era at\u00e2t de sub\u021bire c\u0103 la<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":48623,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49175"}],"collection":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49175"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49175\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":49176,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49175\/revisions\/49176"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/48623"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49175"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49175"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49175"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}