Alexandru le-a privit pe r\u00e2nd, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i p\u0103streze calmul.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dac\u0103 voia\u021bi doar s\u0103 vorbim, nu era nevoie s\u0103 m\u0103 lega\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Bruneta a z\u00e2mbit pentru prima dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ba era. Dac\u0103 te vedeam cu uniforma \u0219i arma \u00een m\u00e2n\u0103, nu puteam fi sigure c\u0103 ne vei asculta p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Ro\u0219cata i-a desf\u0103cut \u00eencet leg\u0103turile.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dac\u0103 am fi vrut s\u0103-\u021bi facem r\u0103u, nu mai st\u0103team acum de vorb\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Alexandru \u0219i-a frecat \u00eencheieturile.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Atunci spune\u021bi-mi cine sunte\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Femeile s-au privit \u00eentre ele.<\/p>\n\n\n\n
Cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 a intrat \u00een bordei \u0219i s-a \u00eentors cu o fotografie veche, \u00eeng\u0103lbenit\u0103.<\/p>\n\n\n\n
I-a \u00eentins-o.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen imagine ap\u0103reau patru oameni \u00een fa\u021ba unei cabane forestiere.<\/p>\n\n\n\n
Un b\u0103rbat \u00een uniform\u0103 de p\u0103durar, o femeie \u0219i dou\u0103 feti\u021be.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a \u00eencremenit.<\/p>\n\n\n\n
L-a recunoscut imediat pe b\u0103rbat.<\/p>\n\n\n\n
Era tat\u0103l lui.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 De unde ave\u021bi fotografia asta?<\/p>\n\n\n\n
Bruneta a oftat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pentru c\u0103 noi suntem cele dou\u0103 feti\u021be din fotografie. Iar femeia este mama noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a r\u0103mas f\u0103r\u0103 cuvinte.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dar tata spunea c\u0103 familia aceea a disp\u0103rut dup\u0103 un incendiu\u2026<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A\u0219a a vrut s\u0103 cread\u0103 lumea, l-a \u00eentrerupt ro\u0219cata.<\/p>\n\n\n\n
Au intrat \u00een bordei.<\/p>\n\n\n\n
Pe mas\u0103 era un dosar gros, legat cu sfoar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Bruneta l-a desf\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Acum \u0219apte ani am aflat c\u0103 tat\u0103l t\u0103u murise. Atunci am \u00eenceput s\u0103 te c\u0103ut\u0103m pe tine.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru r\u0103sfoia documentele f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Procese-verbale.<\/p>\n\n\n\n
H\u0103r\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Fotografii.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-un plic era \u0219i o scrisoare.<\/p>\n\n\n\n
Scrisul \u00eei era cunoscut.<\/p>\n\n\n\n
Era al tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n
\u201eDac\u0103 cite\u0219ti aceste r\u00e2nduri, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu nu mai sunt. Fiule, exist\u0103 un adev\u0103r pe care nu am avut curajul s\u0103 \u021bi-l spun. \u00cen urm\u0103 cu treizeci de ani am fost obligat s\u0103 ascund trei persoane \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 a p\u0103durii. Tat\u0103l lor fusese martor \u00eentr-un dosar \u00eempotriva unei grup\u0103ri care t\u0103ia ilegal lemn \u0219i amenin\u021ba martorii. Dup\u0103 ce a fost ucis, familia lui nu mai era \u00een siguran\u021b\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a ridicat privirea.<\/p>\n\n\n\n
Bruneta continua povestea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tat\u0103l t\u0103u ne-a construit aceste bordeie. Ne aducea medicamente, semin\u021be \u0219i tot ce aveam nevoie. Ne-a spus c\u0103 \u00eentr-o zi \u00eei vei lua locul.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 De ce nu a\u021bi plecat dup\u0103 ce pericolul a trecut?<\/p>\n\n\n\n
Ro\u0219cata a z\u00e2mbit amar.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pentru c\u0103, \u00eentre timp, p\u0103durea devenise casa noastr\u0103. Iar oamenii uitaser\u0103 c\u0103 exist\u0103m.<\/p>\n\n\n\n
Cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 a turnat ceai fierbinte \u00een trei c\u0103ni.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dar acum nu mai putem r\u0103m\u00e2ne aici. Suntem b\u0103tr\u00e2ne, iar eu nu \u0219tiu s\u0103 m\u0103 descurc singur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a \u00eenchis dosarul.<\/p>\n\n\n\n
Toat\u0103 via\u021ba \u00eel considerase pe tat\u0103l lui un om t\u0103cut \u0219i sever.<\/p>\n\n\n\n
Abia atunci \u00een\u021belesese de ce pleca at\u00e2t de des \u00een p\u0103dure f\u0103r\u0103 explica\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
A petrecut dou\u0103 zile \u00een poian\u0103.<\/p>\n\n\n\n
A reparat acoperi\u0219urile.<\/p>\n\n\n\n
A verificat sobele.<\/p>\n\n\n\n
A vorbit ore \u00eentregi cu cele trei femei.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte s\u0103 plece, le-a f\u0103cut o promisiune.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu v\u0103 voi obliga s\u0103 p\u0103r\u0103si\u021bi locul acesta. Dar nici nu v\u0103 voi mai l\u0103sa singure.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen lunile urm\u0103toare a ob\u021binut toate aprob\u0103rile necesare pentru ca a\u0219ezarea s\u0103 fie \u00eenregistrat\u0103 oficial.<\/p>\n\n\n\n
Le-a dus un generator, panouri solare \u0219i provizii.<\/p>\n\n\n\n
Un medic venea periodic s\u0103 le consulte.<\/p>\n\n\n\n
Iar el le vizita \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o sear\u0103 de toamn\u0103, st\u0103tea cu ele \u00een fa\u021ba focului.<\/p>\n\n\n\n
Bruneta i-a z\u00e2mbit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vezi? \u00ce\u021bi spuneam c\u0103 n-o s\u0103 regre\u021bi c\u0103 ai venit \u00een poiana asta.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a privit fl\u0103c\u0103rile.<\/p>\n\n\n\n
Avea dreptate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ziua aceea nu g\u0103sise doar trei femei ascunse de lume.<\/p>\n\n\n\n
G\u0103sise ultima pagin\u0103 din povestea tat\u0103lui s\u0103u \u0219i un adev\u0103r care \u00eei d\u0103duse, \u00een sf\u00e2r\u0219it, sens multor \u00eentreb\u0103ri r\u0103mase f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n