{"id":48433,"date":"2026-06-21T06:22:23","date_gmt":"2026-06-21T06:22:23","guid":{"rendered":"https:\/\/calatorinromania.com\/?p=48433"},"modified":"2026-06-21T06:36:57","modified_gmt":"2026-06-21T06:36:57","slug":"dementa-ar-putea-incepe-in-picioare-nu-in-creier-avertismentul-unui-neurochirurg-despre-legatura-dintre-mers-si-sanatatea-cognitiva","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/calatorinromania.com\/?p=48433","title":{"rendered":"Demen\u021ba ar putea \u00eencepe \u00een picioare, nu \u00een creier. Avertismentul unui neurochirurg despre leg\u0103tura dintre mers \u0219i s\u0103n\u0103tatea cognitiv\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p>Demen\u021ba este principala cauz\u0103 de dizabilitate \u0219i dependen\u021b\u0103 \u00een r\u00e2ndul persoanelor v\u00e2rstnice, afect\u00e2nd zeci de milioane de oameni la nivel global. \u00cen 2021, peste 57 de milioane de persoane tr\u0103iau cu o form\u0103 de demen\u021b\u0103, iar anual sunt raportate aproximativ 10 milioane de cazuri noi.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i preven\u021bia este adesea asociat\u0103 cu exerci\u021bii pentru memorie \u0219i activit\u0103\u021bi intelectuale, un reputat neurochirurg atrage aten\u021bia asupra unui aspect surprinz\u0103tor: s\u0103n\u0103tatea creierului este str\u00e2ns legat\u0103 de s\u0103n\u0103tatea picioarelor.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Ce este demen\u021ba \u0219i cum evolueaz\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p>Demen\u021ba nu reprezint\u0103 o boal\u0103 unic\u0103, ci un termen general care descrie deteriorarea progresiv\u0103 a func\u021biilor cognitive. Sunt afectate memoria, orientarea, limbajul, capacitatea de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor zilnice.<\/p>\n\n\n\n<p>Cele mai frecvente forme includ:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>boala Alzheimer;<\/li>\n\n\n\n<li>demen\u021ba vascular\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>demen\u021ba cu corpi Lewy.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Fiind o afec\u021biune degenerativ\u0103, simptomele se agraveaz\u0103 treptat, influen\u021b\u00e2nd at\u00e2t via\u021ba pacientului, c\u00e2t \u0219i a familiei acestuia. Diagnosticarea timpurie, sprijinul apropiat \u0219i un stil de via\u021b\u0103 activ pot contribui la \u00eencetinirea evolu\u021biei bolii.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>\u201eDemen\u021ba \u00eencepe \u00een picioare\u201d \u2013 explica\u021bia specialistului<\/h2>\n\n\n\n<p>Dr. Arun L. Naik, neurochirurg format la All India Institute of Medical Sciences (AIIMS), a devenit cunoscut \u00een mediul online dup\u0103 o afirma\u021bie care a st\u00e2rnit numeroase discu\u021bii:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote\">\n<p>\u201eDemen\u021ba poate \u00eencepe \u00een picioarele tale, nu \u00een creier.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Potrivit medicului, inactivitatea fizic\u0103 duce la sl\u0103birea musculaturii membrelor inferioare, proces cunoscut sub numele de sarcopenie \u2013 pierderea masei musculare asociat\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceast\u0103 sl\u0103bire nu afecteaz\u0103 doar mobilitatea, ci \u0219i creierul. Mu\u0219chii activi elibereaz\u0103 factori neurotrofici, precum BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor), substan\u021be esen\u021biale pentru protec\u021bia \u0219i regenerarea neuronilor, \u00een special la nivelul hipocampului \u2013 zona responsabil\u0103 de memorie.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Leg\u0103tura dintre ritmul mersului \u0219i declinul cognitiv<\/h2>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103rile sus\u021bin aceast\u0103 ipotez\u0103. Un studiu publicat \u00een revista&nbsp;<em>Neurology<\/em>&nbsp;\u00een 2020 a ar\u0103tat c\u0103 persoanele cu un ritm de mers mai lent prezint\u0103, \u00een medie, un volum cerebral mai redus \u0219i un risc crescut de declin cognitiv.<\/p>\n\n\n\n<p>Mersul pe jos nu este doar o activitate fizic\u0103 simpl\u0103. El presupune o coordonare complex\u0103 \u00eentre:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>lobul frontal,<\/li>\n\n\n\n<li>cerebel,<\/li>\n\n\n\n<li>m\u0103duva spin\u0103rii,<\/li>\n\n\n\n<li>sistemul proprioceptiv.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Aceast\u0103 coordonare stimuleaz\u0103 neuroplasticitatea \u2013 capacitatea creierului de a crea \u0219i reorganiza conexiuni neuronale.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Cum po\u021bi reduce riscul de demen\u021b\u0103 prin mi\u0219care<\/h2>\n\n\n\n<p>Specialistul recomand\u0103 c\u00e2teva obiceiuri accesibile, dar eficiente:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li><strong>Mers zilnic<\/strong>&nbsp;\u2013 minimum 30 de minute \u00eentr-un ritm alert;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Exerci\u021bii pentru echilibru<\/strong>&nbsp;\u2013 mers \u00een linie dreapt\u0103 sau men\u021binerea pozi\u021biei \u00eentr-un picior;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Mers \u201edual-task\u201d<\/strong>&nbsp;\u2013 combinarea mersului cu o activitate cognitiv\u0103, cum ar fi conversa\u021bia sau calculele mentale;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Exerci\u021bii de for\u021b\u0103 pentru picioare<\/strong>&nbsp;\u2013 pentru men\u021binerea masei musculare;<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Reducerea sedentarismului<\/strong>&nbsp;\u2013 ridicarea de pe scaun \u0219i mi\u0219care la fiecare or\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Mesajul medicului este clar: dac\u0103 mobilitatea scade, creierul poate fi afectat \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Nu este niciodat\u0103 prea t\u00e2rziu<\/h2>\n\n\n\n<p>Un aspect important subliniat de specialist este c\u0103 beneficiile mi\u0219c\u0103rii apar chiar \u0219i atunci c\u00e2nd activitatea fizic\u0103 este \u00eenceput\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103. Persoanele care adopt\u0103 un stil de via\u021b\u0103 activ \u00een jurul v\u00e2rstei de 60 de ani pot reduce semnificativ riscul de demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, o alimenta\u021bie echilibrat\u0103, bogat\u0103 \u00een proteine, sus\u021bine masa muscular\u0103 \u0219i contribuie indirect la protejarea func\u021biilor cognitive.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Creier s\u0103n\u0103tos prin mi\u0219care constant\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p>Prevenirea demen\u021bei nu se limiteaz\u0103 la exerci\u021bii mentale precum sudoku sau rebusuri. Activitatea fizic\u0103 regulat\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului.<\/p>\n\n\n\n<p>Mi\u0219carea sprijin\u0103 func\u021biile cognitive, previne c\u0103derile \u0219i contribuie la men\u021binerea independen\u021bei la v\u00e2rste \u00eenaintate.<\/p>\n\n\n\n<p>Concluzia speciali\u0219tilor este simpl\u0103: pentru un creier lucid \u0219i activ chiar \u0219i la 80 de ani, \u00eencepe prin a avea grij\u0103 de mobilitatea ta. Picioarele antrenate pot \u00eensemna un creier mai puternic.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Nu, demen\u021ba nu \u201e\u00eencepe \u00een picioare\u201d<\/h2>\n\n\n\n<p>Afirma\u021bia c\u0103 demen\u021ba ar \u00eencepe \u00een picioare este prea simplificat\u0103 \u0219i poate induce \u00een eroare.<\/p>\n\n\n\n<p>Demen\u021ba afecteaz\u0103 creierul. Totu\u0219i, mobilitatea redus\u0103, mersul tot mai lent, dificult\u0103\u021bile de echilibru sau sl\u0103birea musculaturii pot ap\u0103rea uneori \u00eenaintea ori \u00een paralel cu declinul cognitiv.<\/p>\n\n\n\n<p>Mersul nu \u00eenseamn\u0103 doar mi\u0219carea picioarelor. Pentru a merge \u00een siguran\u021b\u0103, creierul coordoneaz\u0103 aten\u021bia, orientarea, echilibrul, vederea, reac\u021biile rapide \u0219i controlul musculaturii.<\/p>\n\n\n\n<p>De aceea, schimb\u0103rile persistente ale mersului pot merita discutate cu medicul, mai ales c\u00e2nd sunt \u00eenso\u021bite de uitare accentuat\u0103, confuzie, c\u0103deri repetate sau dificult\u0103\u021bi \u00een activit\u0103\u021bile obi\u0219nuite.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Ce au ar\u0103tat cercet\u0103rile despre mers \u0219i creier<\/h2>\n\n\n\n<p>Unele studii au observat c\u0103 declinul simultan al vitezei de mers \u0219i al func\u021biilor cognitive este asociat cu modific\u0103ri cerebrale, inclusiv cu volum cerebral mai mic \u0219i leziuni ale vaselor mici din creier.<\/p>\n\n\n\n<p>Este important de \u00een\u021beles \u00eens\u0103 c\u0103 aceasta este o <strong>asociere<\/strong>, nu dovada c\u0103 mersul lent provoac\u0103 demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>O persoan\u0103 poate merge mai \u00eencet din multe motive: dureri de genunchi sau \u0219old, artrit\u0103, probleme de vedere, neuropatie, boala Parkinson, efecte ale unor medicamente, anemie, afec\u021biuni cardiace, un accident vascular cerebral sau teama de c\u0103dere.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar un lucru r\u0103m\u00e2ne clar: activitatea fizic\u0103 regulat\u0103 este benefic\u0103 at\u00e2t pentru corp, c\u00e2t \u0219i pentru s\u0103n\u0103tatea cognitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>De ce mi\u0219carea ajut\u0103 creierul<\/h2>\n\n\n\n<p>Mi\u0219carea regulat\u0103 sus\u021bine circula\u021bia, s\u0103n\u0103tatea inimii \u0219i a vaselor de s\u00e2nge, somnul, starea de spirit, echilibrul \u0219i men\u021binerea independen\u021bei.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, ajut\u0103 la controlul unor factori care cresc riscul de declin cognitiv, precum hipertensiunea arterial\u0103, diabetul, excesul ponderal \u0219i sedentarismul.<\/p>\n\n\n\n<p>Exerci\u021biile de for\u021b\u0103 sunt importante la v\u00e2rste \u00eenaintate deoarece ajut\u0103 la p\u0103strarea masei musculare \u0219i la reducerea riscului de c\u0103dere. Mu\u0219chii s\u0103n\u0103to\u0219i nu \u201evindec\u0103\u201d demen\u021ba, \u00eens\u0103 sprijin\u0103 mobilitatea, autonomia \u0219i calitatea vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>C\u00e2t\u0103 mi\u0219care este recomandat\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p>Pentru majoritatea adul\u021bilor, inclusiv pentru persoanele v\u00e2rstnice care pot face mi\u0219care \u00een siguran\u021b\u0103, obiectivul general este de cel pu\u021bin:<\/p>\n\n\n\n<p><strong>150 de minute de activitate fizic\u0103 moderat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Aceasta poate \u00eensemna aproximativ 30 de minute de mers mai alert, cinci zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Nu trebuie f\u0103cut totul dintr-odat\u0103. Mi\u0219carea poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een reprize mai scurte, de exemplu trei plimb\u0103ri de c\u00e2te 10 minute pe zi.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru persoanele care au fost sedentare mult timp, cel mai important este s\u0103 \u00eenceap\u0103 treptat.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>Obiceiuri simple pentru picioare puternice \u0219i un creier activ<\/h2>\n\n\n\n<ul>\n<li>Mergi zilnic, \u00een ritmul potrivit condi\u021biei tale fizice.<\/li>\n\n\n\n<li>Ridic\u0103-te regulat de pe scaun \u0219i evit\u0103 perioadele foarte lungi de stat nemi\u0219cat.<\/li>\n\n\n\n<li>F\u0103 exerci\u021bii u\u0219oare de for\u021b\u0103: ridic\u0103ri de pe scaun, genuflexiuni par\u021biale cu sprijin, urcarea c\u00e2torva trepte sau exerci\u021bii recomandate de kinetoterapeut.<\/li>\n\n\n\n<li>Lucreaz\u0103 echilibrul, dar numai \u00een condi\u021bii sigure: l\u00e2ng\u0103 un perete, un scaun stabil sau cu cineva aproape.<\/li>\n\n\n\n<li>Poart\u0103 \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte stabil\u0103, mai ales dac\u0103 ai ame\u021beli, dureri articulare ori probleme de echilibru.<\/li>\n\n\n\n<li>Men\u021bine leg\u0103tura cu oamenii din jur. Activitatea social\u0103, somnul, alimenta\u021bia echilibrat\u0103 \u0219i controlul tensiunii arteriale sunt la fel de importante pentru s\u0103n\u0103tatea creierului.<\/li>\n\n\n\n<li>Consum\u0103 suficiente proteine \u0219i alimente variate pentru a sus\u021bine masa muscular\u0103, adapt\u00e2nd dieta la recomandarea medicului dac\u0103 exist\u0103 boli de rinichi, diabet sau alte afec\u021biuni.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2>C\u00e2nd este bine s\u0103 ceri sfatul medicului<\/h2>\n\n\n\n<p>O evaluare medical\u0103 este important\u0103 dac\u0103 apar schimb\u0103ri noi sau rapide, cum ar fi:<\/p>\n\n\n\n<ul>\n<li>mers mult mai lent dec\u00e2t \u00eenainte;<\/li>\n\n\n\n<li>dezechilibru sau c\u0103deri repetate;<\/li>\n\n\n\n<li>tremur, rigiditate sau sl\u0103biciune \u00eentr-un picior;<\/li>\n\n\n\n<li>confuzie, dezorientare ori probleme de memorie care afecteaz\u0103 via\u021ba de zi cu zi;<\/li>\n\n\n\n<li>durere \u00een piept, lips\u0103 de aer, ame\u021beli sau palpita\u021bii la efort.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h2>Concluzie<\/h2>\n\n\n\n<p>Un mers mai lent nu \u00eenseamn\u0103 automat demen\u021b\u0103, iar picioarele nu sunt locul \u00een care \u201e\u00eencepe\u201d boala.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar corpul \u0219i creierul func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103. A avea grij\u0103 de mobilitate, de for\u021ba picioarelor, de echilibru \u0219i de s\u0103n\u0103tatea inimii poate sus\u021bine independen\u021ba \u0219i poate contribui la reducerea riscului de declin cognitiv.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru un creier mai s\u0103n\u0103tos, nu exist\u0103 o solu\u021bie magic\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103 pa\u0219i mici, f\u0103cu\u021bi constant: mi\u0219care, somn, alimenta\u021bie echilibrat\u0103, controale medicale \u0219i o via\u021b\u0103 activ\u0103, at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i social.<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<h2><\/h2>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Demen\u021ba este principala cauz\u0103 de dizabilitate \u0219i dependen\u021b\u0103 \u00een r\u00e2ndul persoanelor v\u00e2rstnice, afect\u00e2nd zeci de milioane de oameni la nivel global. \u00cen 2021, peste 57<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":48059,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48433"}],"collection":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48433"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48433\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":48437,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48433\/revisions\/48437"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/48059"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}