Ploaia din noaptea aceea nu p\u0103rea ploaie.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
P\u0103rea o reglare de conturi.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
C\u0103dea peste \u0219oseaua na\u021bional\u0103 cu o furie \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat\u0103, de parc\u0103 cerul s-ar fi s\u0103turat s\u0103 mai \u021bin\u0103 totul \u00een\u0103untru \u0219i ar fi hot\u0103r\u00e2t s\u0103 verse totul dintr-odat\u0103. Por\u021biunea de pe SS 131, pu\u021bin dincolo de Macomer, era aproape pustie. Camioane. C\u00e2teva faruri \u00eendep\u0103rtate. Parape\u021bi lucio\u0219i ca ni\u0219te cu\u021bite.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Eram \u00een tur\u0103 cu Ombra.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
M\u0103 numesc Alessandro Conti. De paisprezece ani port uniforma. Destul c\u00e2t s\u0103 \u0219tiu c\u0103 apelurile clasificate drept \u201evehicul \u00een pan\u0103\u201d rareori sunt at\u00e2t de simple pe c\u00e2t par. Destul c\u00e2t s\u0103 recunosc acele semne care nu apar pe niciun ecran: nodul u\u0219or din stomac c\u00e2nd dispeceratul a rostit \u201ekilometrul 148\u201d, felul \u00een care Ombra \u0219i-a ridicat capul chiar \u00eenainte s\u0103 \u00eencetinesc, urechile \u00eencordate, corpul nemi\u0219cat, privirea \u021bintuit\u0103 \u00een \u00eentuneric.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Sim\u021bi \u0219i tu asta? am murmurat.<\/p>\n\n\n\n
Era un obicei.<\/p>\n\n\n\n
Cu el vorbeam a\u0219a.<\/p>\n\n\n\n
Nu pentru c\u0103 m-a\u0219 fi a\u0219teptat la un r\u0103spuns omenesc. Ci pentru c\u0103, dup\u0103 ani petrecu\u021bi \u00eempreun\u0103, anumite \u00eentreb\u0103ri \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai par\u0103 ridicole.<\/p>\n\n\n\n
Ombra nu a l\u0103trat.<\/p>\n\n\n\n
Nu s-a agitat.<\/p>\n\n\n\n
A r\u0103mas rigid, preg\u0103tit, cu mu\u0219chii \u00eencorda\u021bi sub blana scurt\u0103 \u0219i cu ochii reflect\u00e2nd fulgerele, transform\u00e2nd carosabilul \u00eentr-o succesiune fragmentat\u0103 de asfalt ud, tufi\u0219uri contorsionate \u0219i umbre care \u00ee\u0219i schimbau locul de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd cerul se deschidea.<\/p>\n\n\n\n
Am v\u0103zut-o aproape \u00een ultimul moment.<\/p>\n\n\n\n
O dub\u0103 alb\u0103, oprit\u0103 de-a curmezi\u0219ul l\u00e2ng\u0103 o alveol\u0103 f\u0103r\u0103 iluminare. Luminile de avarie p\u00e2lp\u00e2iau slab sub zidul de ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Am parcat \u00een spate, am pornit girofarurile \u0219i am deschis portiera.<\/p>\n\n\n\n
Mi-a fost de ajuns s\u0103 pun un picior pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n
Noaptea s-a rupt.<\/p>\n\n\n\n
Nu a existat timp s\u0103 \u00een\u021beleg. Doar lovitura.<\/p>\n\n\n\n
Sec\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Brutal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
O durere arz\u0103toare mi-a explodat \u00een coast\u0103 \u0219i mi-a golit aerul din pl\u0103m\u00e2ni. \u00cemi amintesc parapetul izbindu-se de mine, gustul de fier din gur\u0103, genunchiul care a cedat, apoi noroiul rece. Am \u00eencercat s\u0103 trag aer \u00een piept \u0219i n-am g\u0103sit nimic.<\/p>\n\n\n\n
Ombra a explodat \u00een mi\u0219care.<\/p>\n\n\n\n
Un l\u0103trat.<\/p>\n\n\n\n
Apoi altul.<\/p>\n\n\n\n
Nu erau sunete de atac.<\/p>\n\n\n\n
Erau alarme.<\/p>\n\n\n\n
Urgen\u021b\u0103 pur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00eencercat s\u0103 vorbesc. S\u0103 spun ceva. S\u0103-i dau un ordin. S\u0103 ating sta\u021bia prins\u0103 de vest\u0103. Degetele mi-au alunecat pe ap\u0103 \u0219i pietri\u0219. Nu-mi mai sim\u021beam bine picioarele. Lumea se \u00eenchidea la margini, ca \u0219i cum cineva ar fi tras o cortin\u0103 murdar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ombra\u2026 am \u0219optit.<\/p>\n\n\n\n
N-a fost o comand\u0103.<\/p>\n\n\n\n
A fost doar numele lui.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2inele a fost peste mine o secund\u0103 mai t\u00e2rziu. S-a lipit de mine, scan\u00e2nd \u00eentunericul cu acea ferocitate concentrat\u0103 care \u00eel f\u0103cea diferit de to\u021bi ceilal\u021bi. Un alt foc de arm\u0103 a r\u0103sunat mai departe. Apoi nimic.<\/p>\n\n\n\n
T\u0103cerea de dup\u0103 un foc de arm\u0103 este ceva greu.<\/p>\n\n\n\n
Nu este niciodat\u0103 t\u0103cere adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Este amenin\u021bare care a\u0219teapt\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ploaia continua s\u0103 loveasc\u0103 asfaltul. Nicio voce. Niciun motor care s\u0103 se opreasc\u0103. Niciun r\u0103spuns la radio.<\/p>\n\n\n\n
Eu sim\u021beam doar cum s\u00e2ngele meu \u00ee\u0219i pierde c\u0103ldura.<\/p>\n\n\n\n
Apoi ceva s-a schimbat \u00een Ombra.<\/p>\n\n\n\n
Nu panic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Hot\u0103r\u00e2re.<\/p>\n\n\n\n
O schij\u0103 \u00eei t\u0103iase laba din spate \u2014 aveam s\u0103 aflu mai t\u00e2rziu \u2014 dar el s-a mi\u0219cat oricum. S-a aplecat l\u00e2ng\u0103 sta\u021bia c\u0103zut\u0103 \u00een noroi. A apucat-o \u00eentre din\u021bi cu o grij\u0103 aproape ireal\u0103. Nimeni nu-l \u00eenv\u0103\u021base exact asta. Niciun antrenament nu prevede cu adev\u0103rat fraza: dac\u0103 omul t\u0103u cade, sun\u0103 tu.<\/p>\n\n\n\n
Dar Ombra nu g\u00e2ndea dup\u0103 manuale.<\/p>\n\n\n\n
A str\u00e2ns.<\/p>\n\n\n\n
Butonul lateral a cedat sub presiune.<\/p>\n\n\n\n
Frecven\u021ba s-a deschis.<\/p>\n\n\n\n
La zeci de kilometri distan\u021b\u0103, \u00een centrala operativ\u0103 din Nuoro, \u0219efa de tur\u0103 Laura Rinaldi vorbea cu un alt echipaj c\u00e2nd zgomotul a intrat pe canal. F\u00e2\u0219\u00e2it. V\u00e2nt. Ploaie. \u0218i apoi altceva.<\/p>\n\n\n\n
Mai t\u00e2rziu mi-a povestit c\u0103 i s-a \u00eenghe\u021bat \u0219ira spin\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Sta\u021bi\u2026 le-a spus colegilor.<\/p>\n\n\n\n
S-a aplecat spre consol\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen mijlocul parazi\u021bilor s-a auzit un l\u0103trat.<\/p>\n\n\n\n
Clar.<\/p>\n\n\n\n
T\u0103ios.<\/p>\n\n\n\n
Plin de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Laura a p\u0103lit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Este Ombra, a \u0219optit ea.<\/p>\n\n\n\n
A luat microfonul.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Unitatea 452, r\u0103spunde\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
De cealalt\u0103 parte, nicio voce.<\/p>\n\n\n\n
Doar \u00eenc\u0103 un l\u0103trat.<\/p>\n\n\n\n
Mai aproape.<\/p>\n\n\n\n
Apoi zgomotul a ceva t\u00e2r\u00e2t prin noroi.<\/p>\n\n\n\n
Existau proceduri care trebuiau urmate.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/a><\/a><\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n Confirm\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n Etape.<\/p>\n\n\n\n Timpi.<\/p>\n\n\n\n \u00cen noaptea aceea, Laura le-a s\u0103rit pe toate.<\/p>\n\n\n\n Vocea ei s-a schimbat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Trimite\u021bi imediat sprijin la kilometrul 148. Toate unit\u0103\u021bile disponibile. Ambulan\u021b\u0103. Agent c\u0103zut la p\u0103m\u00e2nt. Apelul a fost deschis de c\u00e2inele K9.<\/p>\n\n\n\n Pe \u0219osea, Ombra s-a \u00eentors la mine.<\/p>\n\n\n\n A l\u0103sat sta\u021bia l\u00e2ng\u0103 bra\u021bul meu.<\/p>\n\n\n\n Apoi s-a ghemuit lipit de pieptul meu, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi dea c\u0103ldur\u0103 cu pu\u021binul pe care \u00eel mai avea.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd ceva se mi\u0219ca \u00een \u00eentuneric, ridica capul \u0219i m\u00e2r\u00e2ia jos.<\/p>\n\n\n\n Devenise o barier\u0103 vie \u00eentre mine \u0219i noapte.<\/p>\n\n\n\n Luminile albastre au ajuns dup\u0103 ceea ce mie mi s-a p\u0103rut un secol.<\/p>\n\n\n\n \u0218i c\u00e2nd colegii mei au cobor\u00e2t din ma\u0219ini \u0219i au \u00een\u021beles scena, unul dintre ei a spus \u00eencet, aproape cu respect:<\/p>\n\n\n\n \u2014 El a sunat\u2026<\/p>\n\n\n\n Partea a 2-a \u2014 Ceea ce protocolul nu putea s\u0103 \u00eenve\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n M-au urcat \u00een ambulan\u021b\u0103 sub ploaie.<\/p>\n\n\n\n \u00cemi amintesc m\u00e2ini ap\u0103s\u00e2ndu-mi coasta. O masc\u0103 de oxigen. Voci \u00een acela\u0219i timp prea aproape \u0219i prea departe. Girofarul care colora intermitent tavanul vehiculului. \u0218i pe Ombra.<\/p>\n\n\n\n A \u00eencercat s\u0103 sar\u0103 dup\u0103 mine.<\/p>\n\n\n\n Laba i-a cedat.<\/p>\n\n\n\n S-a ridicat imediat.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Vine cu noi, a spus paramedicul.<\/p>\n\n\n\n Nimeni n-a obiectat.<\/p>\n\n\n\n Era ca \u0219i cum to\u021bi ar fi \u00een\u021beles c\u0103 s\u0103 ne despart\u0103 \u00een acel moment ar fi fost o gre\u0219eal\u0103 aproape sacrileg\u0103.<\/p>\n\n\n\n Drumul spre spital a fost o bucat\u0103 de timp sf\u0103r\u00e2mat.<\/p>\n\n\n\n Intram \u0219i ie\u0219eam.<\/p>\n\n\n\n De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd reu\u0219eam s\u0103 deschid ochii, vedeam botul lui Ombra mai jos, l\u00e2ng\u0103 targ\u0103, nemi\u0219cat, dur, cu ochii a\u021binti\u021bi asupra mea, de parc\u0103 p\u0103zea respira\u021bia mea.<\/p>\n\n\n\n Opera\u021bia a durat ore.<\/p>\n\n\n\n Asta mi-au spus dup\u0103.<\/p>\n\n\n\n Din blocul operator nu-mi amintesc nimic. Doar trezirea.<\/p>\n\n\n\n Lumin\u0103 alb\u0103.<\/p>\n\n\n\n Gura uscat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Greutatea a ceva pe piciorul acoperit de cear\u0219af.<\/p>\n\n\n\n \u00centorc\u00e2nd capul, am v\u0103zut doi ochi c\u0103prui fixa\u021bi asupra mea cu o intensitate aproape ofensatoare.<\/p>\n\n\n\n Ombra.<\/p>\n\n\n\n Avea botul sprijinit pe saltea \u0219i laba bandajat\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u021ai-am spus s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een ma\u0219in\u0103, am \u0219optit cu vocea fr\u00e2nt\u0103.<\/p>\n\n\n\n Coada lui a b\u0103tut o singur\u0103 dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Lent.<\/p>\n\n\n\n Sigur.<\/p>\n\n\n\n Ca \u0219i cum ar fi vrut s\u0103 spun\u0103 c\u0103 anumite indica\u021bii sunt, \u00een cel mai bun caz, simple sugestii.<\/p>\n\n\n\n Am r\u00e2s.<\/p>\n\n\n\n Iar acel jum\u0103tate de z\u00e2mbet m-a durut at\u00e2t de tare \u00eenc\u00e2t era s\u0103 \u00eenjur din cauza durerii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen zilele urm\u0103toare, povestea mi-a ajuns \u00een valuri, bucat\u0103 cu bucat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Duba oprit\u0103 era o capcan\u0103. Un mic grup folosea acea por\u021biune izolat\u0103 de \u0219osea pentru a simula defec\u021biuni \u0219i a jefui automobili\u0219ti \u0219i \u0219oferi de camioane. Sosirea patrulei le d\u0103duse planurile peste cap, iar unul dintre ei alesese s\u0103 trag\u0103 \u00een loc s\u0103 fug\u0103 imediat.<\/p>\n\n\n\n Doi au fost aresta\u021bi chiar \u00een noaptea aceea.<\/p>\n\n\n\n Un al treilea, c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n Au ie\u0219it la iveal\u0103 pl\u00e2ngeri vechi, m\u0103rturii, bunuri furate, arme.<\/p>\n\n\n\n Dar toate acestea, oric\u00e2t de importante ar fi fost, nu au fost ceea ce oamenii au \u021binut minte cu adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n Ceea ce i-a r\u0103v\u0103\u0219it pe to\u021bi a fost \u00eenregistrarea.<\/p>\n\n\n\n Cineva a f\u0103cut-o ascultat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Apoi altcineva a distribuit-o.<\/p>\n\n\n\n Nu din morbiditate.<\/p>\n\n\n\n Ci din ne\u00eencredere.<\/p>\n\n\n\n Vocea ferm\u0103 a centralei.<\/p>\n\n\n\n F\u00e2\u0219\u00e2itul furtunii.<\/p>\n\n\n\n Laura spun\u00e2nd: \u2014 Este Ombra.<\/p>\n\n\n\n Apoi acele l\u0103trate scurte, repetate, \u0219i canalul deschis de un c\u00e2ine care nu executa un exerci\u021biu.<\/p>\n\n\n\n Refuza s\u0103-\u0219i lase omul s\u0103 moar\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen c\u00e2teva zile, \u00eenregistrarea era peste tot.<\/p>\n\n\n\n Televiziuni locale.<\/p>\n\n\n\n Radio.<\/p>\n\n\n\n Emisiuni de sear\u0103.<\/p>\n\n\n\n Titluri care vorbeau despre eroism.<\/p>\n\n\n\n Despre loialitate.<\/p>\n\n\n\n Despre miracol.<\/p>\n\n\n\n Eu tr\u0103iam greu toate astea.<\/p>\n\n\n\n Nu din fals\u0103 modestie.<\/p>\n\n\n\n Ci pentru c\u0103 oamenii iubesc pove\u0219tile curate. Iar aceasta era murdar\u0103 de ploaie, de s\u00e2nge, de fric\u0103 \u0219i de faptul foarte simplu c\u0103, dac\u0103 Ombra \u00een noaptea aceea s-ar fi blocat o singur\u0103 secund\u0103, eu nu a\u0219 fi fost acolo s\u0103 m\u0103 uit la jurnalele de \u0219tiri.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o sear\u0103 am \u00eenchis televizorul la jum\u0103tatea unui reportaj.<\/p>\n\n\n\n Mi-am sprijinit fruntea de g\u00e2tul lui Ombra \u0219i am \u00eenchis ochii.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Continu\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe ce comand\u0103 ai executat, am murmurat. \u2014 De parc\u0103 ar exista un cuv\u00e2nt exact care s\u0103 explice ce ai f\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n El a respirat \u00eencet.<\/p>\n\n\n\n Calm.<\/p>\n\n\n\n Indiferent la faim\u0103.<\/p>\n\n\n\n Laura a venit s\u0103 m\u0103 vad\u0103 dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n A intrat \u00een salon aproape \u00een v\u00e2rful picioarelor, de parc\u0103 s-ar fi temut s\u0103 nu tulbure ceva mai mare dec\u00e2t ea. S-a a\u0219ezat pe scaunul de l\u00e2ng\u0103 pat \u0219i c\u00e2teva secunde n-a spus nimic.<\/p>\n\n\n\n Apoi a izbucnit:<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am \u00eenc\u0103lcat protocolul.<\/p>\n\n\n\n M-am uitat la ea.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i mi-ai salvat via\u021ba.<\/p>\n\n\n\n A ridicat din umeri.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u0218i dac\u0103 m-a\u0219 fi \u00een\u0219elat? Dac\u0103 ar fi fost doar o frecven\u021b\u0103 perturbat\u0103? Dac\u0103 m-a\u0219 fi l\u0103sat dus\u0103 de instinct?<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n