<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Primele fisuri, la \u00eenceput, p\u0103reau ceva nesemnificativ, chiar firesc. Doi oameni maturi, cu obiceiuri deja formate, nu pot s\u0103 se potriveasc\u0103 perfect din prima \u2014 asta o \u00een\u021belegeam. Dar nu era vorba despre diferen\u021be de gust sau despre lucruri m\u0103runte din via\u021ba de zi cu zi. Era vorba despre faptul c\u0103, dintr-odat\u0103, am \u00eenceput s\u0103 simt o tensiune interioar\u0103 acolo unde \u00eenainte fusese lini\u0219te \u0219i calm.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
La \u00eenceput s-a manifestat diminea\u021ba. Eram obi\u0219nuit s\u0103 m\u0103 trezesc f\u0103r\u0103 alarm\u0103, \u00een lini\u0219te, s\u0103 intru \u00eencet \u00een ritmul zilei. Natalia, \u00eens\u0103, se trezea devreme, punea muzic\u0103, \u00eencepea s\u0103 g\u0103teasc\u0103, vorbea la telefon. \u0218i, \u00een mod obiectiv, nu era nimic gre\u0219it \u2014 era via\u021b\u0103 normal\u0103. Dar pentru mine era ca o invazie. St\u0103team \u00een pat, ascultam sunetele din buc\u0103t\u0103rie \u0219i sim\u021beam o iritare pe care nu reu\u0219eam s\u0103 mi-o explic nici m\u0103car mie.<\/p>\n\n\n\n
<\/a><\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Apoi a ap\u0103rut problema spa\u021biului. Via\u021ba mea de dinainte era organizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la milimetru. \u0218tiam unde se afl\u0103 fiecare lucru, care este ordinea mea, unde este zona mea de confort. La Natalia era altfel. Putea s\u0103 lase o can\u0103 \u00eentr-un alt loc, s\u0103 pun\u0103 cheile acolo unde nu m\u0103 a\u0219teptam, s\u0103 mute ceva \u201eca s\u0103 fie mai confortabil\u201d. Pentru ea era firesc. Pentru mine era ca \u0219i cum cineva ar muta, zi de zi, pere\u021bii casei mele cu c\u00e2\u021biva centimetri.<\/p>\n\n\n\n Am \u00eencercat s\u0103 nu dau prea mult\u0103 importan\u021b\u0103. \u00cemi spuneam: \u201eTu ai vrut o rela\u021bie. Uite-o\u201d. Dar \u00een interior cre\u0219tea sentimentul c\u0103 pierd ceva important \u2014 acea libertate cu care m\u0103 obi\u0219nuisem at\u00e2t de mult.<\/p>\n\n\n\n Am \u00eenceput s\u0103 ne cert\u0103m mai des. Nu din motive mari, ci din lucruri m\u0103runte care, dintr-odat\u0103, deveneau esen\u021biale. Ea se sup\u0103ra c\u0103 nu voiam s\u0103 merg la ziua de na\u0219tere a prietenei ei. Eu m\u0103 enervam c\u0103 invita oameni f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe. Ea spunea c\u0103 sunt \u00eenchis \u0219i rece. Eu r\u0103spundeam c\u0103 pune presiune pe mine \u0219i nu \u00eemi las\u0103 spa\u021biu.<\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n \u00centr-o sear\u0103 m-a \u00eentrebat:<\/p>\n\n\n\n \u2014 Chiar te bucuri c\u0103 locuim \u00eempreun\u0103? Sau \u00ee\u021bi era mai bine singur?<\/p>\n\n\n\n \u00centrebarea era simpl\u0103, dar nu am putut s\u0103 r\u0103spund imediat. Pentru c\u0103 r\u0103spunsul sincer nu era cel pe care voia s\u0103-l aud\u0103. Am t\u0103cut, am \u00eencercat s\u0103 g\u0103sesc cuvinte, dar ea deja \u00een\u021belesese din t\u0103cerea mea.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 acea discu\u021bie, ceva s-a schimbat. \u00cen privirea ei a ap\u0103rut o re\u021binere, \u00een a mea \u2014 oboseal\u0103. Continuam s\u0103 tr\u0103im \u00eempreun\u0103, dar u\u0219urin\u021ba de la \u00eenceput disp\u0103ruse. \u00cen locul ei ap\u0103ruse senza\u021bia c\u0103 ne adapt\u0103m constant unul la cel\u0103lalt, iar asta consuma prea mult\u0103 energie.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Am \u00eenceput s\u0103 observ c\u0103 \u00eemi caut motive s\u0103 fiu singur. R\u0103m\u00e2neam mai mult timp afar\u0103, st\u0103team \u00een ma\u0219in\u0103 chiar \u0219i c\u00e2nd ajungeam \u00een fa\u021ba blocului, m\u0103 plimbam ore \u00eentregi f\u0103r\u0103 un scop clar, doar ca s\u0103 nu m\u0103 \u00eentorc imediat acas\u0103. \u0218i acesta a fost cel mai alarmant semn. Pentru c\u0103 \u201eacas\u0103\u201d nu mai era locul \u00een care voiam s\u0103 revin.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Natalia sim\u021bea asta. \u00cencerca s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 clarifice, propunea \u201es\u0103 lucr\u0103m la rela\u021bia noastr\u0103\u201d. Vorbea despre compromisuri, despre faptul c\u0103 este normal s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti cu cineva. \u0218i avea dreptate. Complet dreptate. Dar problema era la mine.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n La un moment dat am \u00een\u021beles c\u0103 acei nou\u0103 ani de singur\u0103tate nu \u00eensemnaser\u0103 doar obi\u0219nuin\u021ba cu lini\u0219tea. Devenisem dependent de ea. Libertatea mea nu mai era o alegere \u2014 devenise o necesitate. Ca aerul. \u0218i orice abatere de la ritmul meu obi\u0219nuit provoca o rezisten\u021b\u0103 interioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n Punctul culminant a venit \u00eentr-o zi absolut obi\u0219nuit\u0103. Natalia a decis s\u0103 fac\u0103 \u201eo mic\u0103 schimbare\u201d \u00een cas\u0103. C\u00e2t timp eram la munc\u0103, a rearanjat totul: a mutat fotoliul, a schimbat locul c\u0103r\u021bilor, a ad\u0103ugat c\u00e2teva detalii. C\u00e2nd am intrat \u00een apartament, m-am oprit pentru o clip\u0103 \u00een prag.<\/p>\n\n\n\n Totul era ordonat, frumos, poate chiar mai confortabil dec\u00e2t \u00eenainte. Dar nu mai era casa mea.<\/p>\n\n\n\n Am intrat \u00een camer\u0103, m-am uitat la rafturi, la lucrurile care nu mai erau unde le l\u0103sasem. \u0218i, dintr-odat\u0103, am sim\u021bit cum ceva se str\u00e2nge \u00een interiorul meu. Nu din furie, nu din sup\u0103rare \u2014 ci dintr-un sentiment ciudat de pierdere.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Ei, \u00ee\u021bi place? \u2014 m-a \u00eentrebat z\u00e2mbind.<\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Am vrut s\u0103 spun ceva frumos. Chiar am vrut. Dar, \u00een schimb, am spus:<\/p>\n\n\n\n \u2014 De ce ai f\u0103cut asta?<\/p>\n\n\n\n Z\u00e2mbetul ei a disp\u0103rut. \u00cen ochii ei a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i ne\u00een\u021belegere, apoi durere.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Am \u00eencercat\u2026 Am vrut s\u0103 fie mai bine pentru noi.<\/p>\n\n\n\n \u0218i \u00een acel moment am \u00een\u021beles c\u0103 nu vorbim aceea\u0219i limb\u0103. Pentru ea, \u201enoi\u201d \u00eensemna un spa\u021biu comun, un \u00eentreg. Pentru mine, cumva, era \u00eenc\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103: \u201eeu\u201d \u0219i \u201eea\u201d.<\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Ne-am certat. Serios, pentru prima dat\u0103 cu adev\u0103rat. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 netezim lucrurile, f\u0103r\u0103 glume. Ea spunea c\u0103 sunt egoist, c\u0103 nu sunt preg\u0103tit pentru o rela\u021bie, c\u0103 tr\u0103iesc doar pentru mine. Nu am contrazis-o. Pentru c\u0103 era adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acea noapte aproape c\u0103 nu am dormit. M\u0103 uitam la tavan \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u00cen ce moment dorin\u021ba de a fi cu cineva s-a transformat \u00een dorin\u021ba de a fi din nou singur?<\/p>\n\n\n\n R\u0103spunsul era nepl\u0103cut, dar sincer: nu \u00eenv\u0103\u021basem s\u0103-mi \u00eempart via\u021ba. Pur \u0219i simplu \u00eencercasem s\u0103 introduc o alt\u0103 persoan\u0103 \u00eentr-un sistem deja complet, f\u0103r\u0103 s\u0103-l schimb. Iar asta nu func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n Diminea\u021ba m-am trezit mai devreme dec\u00e2t ea. \u00cen lini\u0219te mi-am str\u00e2ns c\u00e2teva lucruri \u0219i le-am pus \u00eentr-o valiz\u0103. M\u0103 mi\u0219cam \u00eencet, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu fac zgomot, ca \u0219i cum de asta ar fi depins ceva important. De fapt, depindea \u2014 momentul \u00een care totul devine definitiv real.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd s-a trezit \u0219i a v\u0103zut valiza, \u00een privirea ei nu era isterie. Doar oboseal\u0103.<\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u2014 Vorbe\u0219ti serios? \u2014 a \u00eentrebat \u00eencet.<\/p>\n\n\n\n Am dat din cap.<\/p>\n\n\n\n \u2014 \u00cemi pare r\u0103u \u2014 am spus. \u2014 Am crezut c\u0103 sunt preg\u0103tit. Dar se pare c\u0103 nu sunt.<\/p>\n\n\n\n M-a privit mult timp, apoi s-a \u00eentors.<\/p>\n\n\n\n \u2014 Nu e c\u0103 nu ai fost preg\u0103tit. Pur \u0219i simplu nu ai vrut.<\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/a><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Nu am contrazis-o. Poate c\u0103 avea dreptate \u0219i \u00een asta.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd am ie\u0219it din apartament cu valiza \u00een m\u00e2n\u0103, m-a cuprins un amestec ciudat de emo\u021bii. U\u0219urare \u2014 pentru c\u0103 m\u0103 \u00eentorceam la lini\u0219tea mea obi\u0219nuit\u0103. Ru\u0219ine \u2014 pentru c\u0103 nu am reu\u0219it, nu am rezistat, nu am devenit omul care trebuia s\u0103 fiu. \u0218i gol \u2014 pentru c\u0103 pierdusem nu doar o rela\u021bie, ci \u0219i \u0219ansa de a-mi schimba via\u021ba.<\/p>\n\n\n\n De atunci m\u0103 g\u00e2ndesc des la asta. <\/p>\n\n\n\n