\u00cen spatele lui se afla o femeie de aproximativ \u0219aizeci de ani, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-un palton negru, cu o umbrel\u0103 mare \u00een m\u00e2n\u0103. P\u0103rul c\u0103runt \u00eei era prins la spate, iar chipul, odinioar\u0103 familiar, p\u0103rea \u00eemb\u0103tr\u00e2nit cu mult mai mult de cinci ani. Radu a recunoscut-o imediat. Era Elena, mama Oanei.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Doamn\u0103 Elena\u2026 a \u0219optit el, ridic\u00e2ndu-se cu greu din noroi. Nu \u0219tiam c\u0103 sunte\u021bi aici.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Femeia nu i-a r\u0103spuns imediat. S-a apropiat de morm\u00e2nt, a \u00eendreptat un buchet de crizanteme r\u0103sturnat de v\u00e2nt \u0219i a privit fotografia fiicei sale. Abia apoi \u0219i-a \u00eentors ochii spre Radu.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vin \u00een fiecare joi, a spus \u00eencet. Ast\u0103zi am venit mai devreme, fiindc\u0103 \u0219tiam c\u0103 ai fost eliberat.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit cum \u00eei bate inima tot mai puternic. A privit din nou piatra funerar\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cuvintele pe care tocmai le citise. Sub numele Oanei \u0219i sub datele na\u0219terii \u0219i mor\u021bii, cineva gravase o propozi\u021bie care \u00eei r\u0103sturnase toate certitudinile.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u201eMam\u0103 iubitoare a lui Matei Radu Ionescu. Dragostea ei tr\u0103ie\u0219te mai departe prin fiul lor.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Radu a ar\u0103tat spre inscrip\u021bie cu m\u00e2na tremur\u00e2nd\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ce \u00eenseamn\u0103 asta? Cine este Matei? \u0218i de ce poart\u0103 numele meu?<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Elena a \u00eenchis ochii pentru o clip\u0103. C\u00e2nd i-a deschis, lacrimile \u00eei curgeau deja pe obraji.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Matei este fiul t\u0103u, Radu.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
B\u0103rbatul a f\u0103cut un pas \u00eenapoi. A avut senza\u021bia c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul se mi\u0219c\u0103 sub picioarele lui \u0219i s-a sprijinit de marginea unui morm\u00e2nt apropiat. Cuvintele femeii \u00eei r\u0103sunau \u00een minte, dar nu reu\u0219ea s\u0103 le lege de nimic din ceea ce \u0219tia.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu\u2026 Oana nu era \u00eens\u0103rcinat\u0103 c\u00e2nd am fost arestat. Mi-ar fi spus. Noi ne spuneam totul.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A \u00eencercat s\u0103-\u021bi spun\u0103, a r\u0103spuns Elena. \u00cen noaptea \u00een care au venit poli\u021bi\u0219tii dup\u0103 tine.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Radu a r\u0103mas cu gura \u00eentredeschis\u0103. A rev\u0103zut-o pe Oana \u00een pragul apartamentului, cu lacrimile pe obraji, rug\u00e2ndu-l s\u0103 o asculte. \u0218i-a amintit cum o \u00eempinsese spre u\u0219\u0103, convins c\u0103 astfel o proteja de scandalul care urma.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dumnezeule\u2026 a murmurat. Asta voia s\u0103-mi spun\u0103?<\/p>\n\n\n\n
Elena a \u00eencuviin\u021bat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Aflase \u00een diminea\u021ba aceea. \u00ce\u0219i f\u0103cuse dou\u0103 teste \u0219i apoi mersese la medic. Voia s\u0103-\u021bi spun\u0103 \u00eenainte s\u0103 se \u00eent\u00e2mple toate celelalte. Dar tu nu ai l\u0103sat-o s\u0103 termine.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Radu \u0219i-a dus ambele m\u00e2ini la cap. Cinci ani petrecu\u021bi \u00eentr-o celul\u0103, cinci ani \u00een care \u00ee\u0219i imaginase toate lucrurile pe care le-ar fi putut spune Oana, iar adev\u0103rul fusese at\u00e2t de simplu \u0219i at\u00e2t de uria\u0219. Ea nu \u00eencercase s\u0103-i m\u0103rturiseasc\u0103 o gre\u0219eal\u0103. \u00cencercase s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 avea s\u0103 devin\u0103 tat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Unde este copilul? a \u00eentrebat brusc. Unde este Matei?<\/p>\n\n\n\n
Elena \u0219i-a str\u00e2ns umbrela mai aproape de corp.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Este \u00een siguran\u021b\u0103. Locuie\u0219te cu mine.<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit c\u0103 i se taie respira\u021bia. Undeva, \u00een acela\u0219i ora\u0219, exista un b\u0103ie\u021bel care avea s\u00e2ngele lui, ochii Oanei sau poate z\u00e2mbetul lui, iar el nu \u0219tia nici m\u0103car cum arat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Atunci \u0219i-a amintit de obiectul dintre flori. S-a aplecat \u0219i l-a ridicat cu grij\u0103. Era o ma\u0219inu\u021b\u0103 ro\u0219ie, mic\u0103, din metal, cu una dintre ro\u021bi pu\u021bin \u00eendoit\u0103. Pe partea de jos era lipit\u0103 o etichet\u0103 pe care cineva scrisese cu litere st\u00e2ngace: \u201eMATEI\u201d.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 El a l\u0103sat-o aici? a \u00eentrebat Radu.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da. Ieri am fost cu el la morm\u00e2nt. A vrut s\u0103-i aduc\u0103 mamei lui juc\u0103ria preferat\u0103, fiindc\u0103 mi-a spus c\u0103 poate se plictise\u0219te singur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Radu a str\u00e2ns ma\u0219inu\u021ba \u00een palm\u0103 \u0219i a izbucnit \u00een pl\u00e2ns. Nu mai \u00eencerca s\u0103 se ascund\u0103 \u0219i nici s\u0103-\u0219i p\u0103streze demnitatea. \u00cengenunchease din nou, \u00een ploaie, cu juc\u0103ria unui copil pe care nu-l \u00eent\u00e2lnise niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Elena a r\u0103mas l\u00e2ng\u0103 el, \u021bin\u00e2nd umbrela deasupra am\u00e2ndurora. Nu i-a cerut s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103. Nu i-a spus c\u0103 totul va fi bine. \u0218tia c\u0103 anumite adev\u0103ruri au nevoie de timp pentru a putea fi acceptate.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 c\u00e2teva minute, Radu a reu\u0219it s\u0103 se ridice.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 De ce nu mi-a spus nimeni? a \u00eentrebat. De ce m-a\u021bi l\u0103sat s\u0103 cred c\u0103 Oana a murit \u0219i c\u0103 nu mai am pe nimeni?<\/p>\n\n\n\n
Elena a privit spre aleea pustie.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pentru c\u0103 lucrurile au fost mai complicate dec\u00e2t \u00ee\u021bi imaginezi. \u0218i pentru c\u0103 eu am luat o decizie pe care nu \u0219tiu dac\u0103 mi-o vei putea ierta vreodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Radu a \u00eencremenit. Nu mai era vorba doar despre un copil ascuns de el. \u00cen vocea femeii se auzea o vinov\u0103\u021bie care \u00eel f\u0103cea s\u0103 se team\u0103 de ceea ce urma s\u0103 afle.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ce decizie?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Hai s\u0103 mergem undeva unde putem vorbi. Nu vreau s\u0103-\u021bi povestesc toate astea \u00een ploaie, l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul fiicei mele.<\/p>\n\n\n\n
Radu a ezitat, apoi a a\u0219ezat ma\u0219inu\u021ba la loc, \u00eentre flori. A m\u00e2ng\u00e2iat fotografia Oanei \u0219i i-a \u0219optit c\u0103 se va \u00eentoarce. C\u00e2nd a pornit al\u0103turi de Elena spre ie\u0219irea din cimitir, avea senza\u021bia c\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219te pentru a doua oar\u0103 o \u00eenchisoare, numai c\u0103 de data aceasta nu \u0219tia ce \u00eel a\u0219teapt\u0103 dincolo de por\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Elena locuia \u00eentr-o cas\u0103 mic\u0103, la aproximativ dou\u0103zeci de minute de cimitir. Radu o vizitase de multe ori \u00eenainte de condamnare, dar acum curtea \u00eei p\u0103rea schimbat\u0103. L\u00e2ng\u0103 poart\u0103 se afla o biciclet\u0103 albastr\u0103 cu ro\u021bi ajut\u0103toare, iar pe treptele de la intrare erau a\u0219ezate dou\u0103 perechi de \u00eenc\u0103l\u021b\u0103ri de copil.<\/p>\n\n\n\n
A r\u0103mas nemi\u0219cat c\u00e2nd le-a v\u0103zut. Erau at\u00e2t de mici, \u00eenc\u00e2t nu \u0219i-ar fi imaginat vreodat\u0103 c\u0103 simpla lor prezen\u021b\u0103 \u00eel poate face s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Matei este la gr\u0103dini\u021b\u0103, i-a spus Elena. \u00cel iau la ora patru. Avem timp s\u0103 discut\u0103m.<\/p>\n\n\n\n
Au intrat \u00een buc\u0103t\u0103rie. Femeia i-a dat un prosop \u0219i i-a preg\u0103tit ceai, apoi s-a a\u0219ezat \u00een fa\u021ba lui cu o cutie de carton pe mas\u0103. Pe capac era scris numele Oanei.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cenainte s\u0103-\u021bi povestesc despre Matei, trebuie s\u0103 vorbim despre condamnarea ta, a \u00eenceput ea.<\/p>\n\n\n\n
Radu \u0219i-a \u00eencle\u0219tat maxilarul. Fusese condamnat pentru implicarea \u00eentr-un furt de echipamente industriale din depozitul firmei la care lucra. \u00cen noaptea respectiv\u0103, cineva folosise legitima\u021bia lui de acces, iar o parte dintre bunurile furate fuseser\u0103 g\u0103site \u00eentr-o dub\u0103 pe care o condusese cu c\u00e2teva zile \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n
El recunoscuse c\u0103 \u00eemprumutase duba unui coleg \u0219i c\u0103 \u00eenc\u0103lcase procedurile firmei, dar negase c\u0103 ar fi participat la furt. Instan\u021ba considerase \u00eens\u0103 c\u0103 probele erau suficiente pentru condamnare. Cinci ani \u00ee\u0219i repetase c\u0103 fusese pedepsit pentru ceva ce nu f\u0103cuse, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 schimba verdictul.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Oana nu a crezut niciodat\u0103 c\u0103 ai fost vinovat, a spus Elena. A mers la avocatul t\u0103u, a \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 oameni care s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie \u0219i a p\u0103strat toate documentele. Dar era \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u0219i se sim\u021bea din ce \u00een ce mai r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n
Radu a privit-o nedumerit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mi s-a spus c\u0103 nu mai vrea s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mine. Dup\u0103 primele luni, scrisorile mele au r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
Elena \u0219i-a cobor\u00e2t privirea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Aici \u00eencepe partea pentru care trebuie s\u0103-mi cer iertare.<\/p>\n\n\n\n
Femeia a deschis cutia. \u00cen\u0103untru erau mai multe plicuri, fotografii \u0219i un caiet cu coper\u021bi albastre. A scos un teanc de scrisori legate cu o panglic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Oana \u021bi-a scris, Radu. Mult. Aproape \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een primul an.<\/p>\n\n\n\n
Radu a \u00eentins m\u00e2na spre plicuri. Pe unele recuno\u0219tea scrisul ei, rotund \u0219i u\u0219or \u00eenclinat. A v\u0103zut numele lui, adresa penitenciarului \u0219i datele de pe \u0219tampile.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dar eu nu le-am primit\u2026<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Unele s-au \u00eentors. Pe altele nu le-a mai trimis, dup\u0103 ce a primit o scrisoare care p\u0103rea s\u0103 fie de la tine.<\/p>\n\n\n\n
Elena i-a \u00eentins o foaie \u00eemp\u0103turit\u0103. Radu a desf\u0103cut-o \u0219i a \u00eenceput s\u0103 citeasc\u0103. Scrisoarea spunea c\u0103 el nu mai voia s\u0103 aud\u0103 de Oana, c\u0103 o considera responsabil\u0103 pentru o parte dintre problemele lui \u0219i c\u0103 nu era dispus s\u0103 creasc\u0103 un copil \u00een timp ce se afla \u00een \u00eenchisoare.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Eu nu am scris asta! a izbucnit el. Niciodat\u0103 nu i-a\u0219 fi spus asemenea lucruri!<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tiu acum, a r\u0103spuns Elena. Dar atunci nu \u0219tiam. Scrisul sem\u0103na cu al t\u0103u, iar plicul p\u0103rea s\u0103 fi fost trimis din ora\u0219ul \u00een care se afla penitenciarul. Oana a fost distrus\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Radu a recitit scrisoarea. Semn\u0103tura \u00eei imita numele, dar forma literelor nu era a lui. A sim\u021bit o furie pe care nu o mai tr\u0103ise de ani \u00eentregi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cine a f\u0103cut asta?<\/p>\n\n\n\n
Elena a oftat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Oana b\u0103nuia c\u0103 cineva voia s\u0103 v\u0103 \u021bin\u0103 desp\u0103r\u021bi\u021bi. \u00cen ultimele luni de via\u021b\u0103, \u00eencepuse s\u0103 adune informa\u021bii. Dar \u00eenainte s\u0103-\u021bi ar\u0103t ce a descoperit, trebuie s\u0103 \u0219tii cum a fost pentru ea dup\u0103 na\u0219terea lui Matei.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Radu a r\u0103mas t\u0103cut. \u00ce\u0219i dorea r\u0103spunsuri, dar \u00een\u021belegea c\u0103 fiecare nou\u0103 informa\u021bie avea s\u0103-l apropie de o durere pe care nu o putea evita.<\/p>\n\n\n\n
Oana n\u0103scuse \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 de prim\u0103var\u0103. Matei venise pe lume s\u0103n\u0103tos, cu p\u0103rul negru \u0219i ochii mari. Elena fusese l\u00e2ng\u0103 ea la spital, iar prima \u00eentrebare a Oanei, dup\u0103 ce \u00ee\u0219i \u021binuse copilul \u00een bra\u021be, fusese dac\u0103 exista vreo posibilitate ca Radu s\u0103 primeasc\u0103 o fotografie.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A vrut s\u0103 te anun\u021be c\u0103 ai devenit tat\u0103, i-a spus Elena. Chiar \u0219i dup\u0103 scrisoarea aceea. Spunea c\u0103, indiferent ce se \u00eent\u00e2mplase \u00eentre voi, copilul avea dreptul s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 tat\u0103l.<\/p>\n\n\n\n
Radu \u0219i-a acoperit fa\u021ba cu palmele.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i de ce nu a f\u0103cut-o?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A \u00eencercat. Dar a fost foarte bolnav\u0103 dup\u0103 na\u0219tere. Medicii au descoperit o afec\u021biune grav\u0103 care a necesitat tratamente lungi. \u00cen lunile urm\u0103toare, a fost internat\u0103 de mai multe ori. Eu aveam grij\u0103 de Matei, iar ea \u00eencerca s\u0103 se recupereze.<\/p>\n\n\n\n
Elena a f\u0103cut o pauz\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 lacrimile.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 C\u00e2nd starea ei s-a agravat, m-a rugat s\u0103 promit c\u0103 nu \u00eel voi l\u0103sa pe Matei singur. Mi-a spus c\u0103 vrea s\u0103 te caute din nou \u0219i s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 totul. Dar timpul nu a mai avut r\u0103bdare cu ea.<\/p>\n\n\n\n
Radu a privit fotografia de pe cutie. Oana z\u00e2mbea, \u021bin\u00e2nd un bebelu\u0219 \u00een bra\u021be. Avea obrajii mai slabi dec\u00e2t \u0219i-i amintea el, dar ochii \u00eei erau la fel de lumino\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A murit c\u00e2nd Matei avea doar c\u00e2teva luni?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Aproape un an. A apucat s\u0103-i aud\u0103 primele cuvinte \u0219i s\u0103-l vad\u0103 f\u0103c\u00e2nd c\u00e2\u021biva pa\u0219i sprijinit de mobil\u0103. \u00cen ultimele zile, \u00eel \u021binea l\u00e2ng\u0103 ea \u0219i \u00eei povestea despre tine.<\/p>\n\n\n\n
Radu a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 din nou. Nu doar pentru Oana, ci \u0219i pentru toate momentele pe care le pierduse. Prima ecografie, na\u0219terea, primul z\u00e2mbet al copilului, primele nop\u021bi nedormite. Toate se petrecuser\u0103 f\u0103r\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 De ce nu mi-a\u021bi spus dup\u0103 moartea ei? a \u00eentrebat.<\/p>\n\n\n\n
Elena a r\u0103mas mult\u0103 vreme t\u0103cut\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pentru c\u0103 mi-a fost fric\u0103. Eram singur\u0103 cu un copil mic, \u00eemi pierdusem fiica \u0219i nu \u0219tiam dac\u0103 scrisoarea aceea era adev\u0103rat\u0103. M-am temut c\u0103 vei ap\u0103rea \u0219i vei \u00eencerca s\u0103-l iei pe Matei de l\u00e2ng\u0103 mine. Am crezut c\u0103 \u00eel protejez. Dar, odat\u0103 cu trecerea timpului, am \u00een\u021beles c\u0103 \u00eel priveam de tat\u0103l lui.<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit furia ridic\u00e2ndu-se \u00een el, dar nu a izbucnit. Femeia din fa\u021ba lui \u00ee\u0219i pierduse singurul copil \u0219i crescuse un nepot f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie dac\u0103 va avea vreodat\u0103 ajutor. Nu \u00eei putea scuza decizia, dar nici nu putea ignora suferin\u021ba din spatele ei.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A\u021bi gre\u0219it, a spus el \u00eencet. Nu avea\u021bi dreptul s\u0103 hot\u0103r\u00e2\u021bi singur\u0103 c\u0103 eu nu trebuie s\u0103 \u0219tiu de fiul meu.<\/p>\n\n\n\n
Elena a \u00eencuviin\u021bat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tiu. \u0218i nu-\u021bi cer s\u0103 m\u0103 ier\u021bi ast\u0103zi. \u00ce\u021bi cer doar s\u0103 nu-l faci pe Matei s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru gre\u0219eala mea.<\/p>\n\n\n\n
Radu a privit din nou spre \u00eenc\u0103l\u021b\u0103rile mici de l\u00e2ng\u0103 u\u0219\u0103. Nu se g\u00e2ndise niciodat\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune pe copil. Dar nu \u0219tia cum s\u0103 intre \u00een via\u021ba unui b\u0103ie\u021bel care crescuse f\u0103r\u0103 el \u0219i care probabil \u00eel considera un str\u0103in.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tie despre mine?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tie c\u0103 are un tat\u0103 pe nume Radu. Oana i-a l\u0103sat fotografii cu voi doi. Eu i-am spus c\u0103 ai fost departe \u0219i c\u0103 \u00eentr-o zi s-ar putea s\u0103 v\u0103 \u00eent\u00e2lni\u021bi. Nu i-am povestit despre \u00eenchisoare. Nu \u0219tiam cum s\u0103-i explic unui copil at\u00e2t de mic.<\/p>\n\n\n\n
Radu a privit ceasul de pe perete. Era aproape trei. Peste o or\u0103, Matei avea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de la gr\u0103dini\u021b\u0103. G\u00e2ndul c\u0103 urma s\u0103-\u0219i vad\u0103 fiul pentru prima dat\u0103 \u00eel speria mai mult dec\u00e2t ziua \u00een care intrase \u00een penitenciar.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pot s\u0103-l cunosc? a \u00eentrebat.<\/p>\n\n\n\n
Elena a z\u00e2mbit trist.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da. Dar te rog s\u0103 avem r\u0103bdare cu el. Pentru Matei, tu e\u0219ti omul din fotografii, nu cineva pe care \u00eel cunoa\u0219te deja.<\/p>\n\n\n\n
Radu a \u00eencuviin\u021bat. Apoi a privit din nou cutia.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i scrisoarea fals\u0103? A\u021bi aflat cine a trimis-o?<\/p>\n\n\n\n
Elena a scos caietul albastru \u0219i l-a deschis la o pagin\u0103 marcat\u0103 cu un semn de carte. Acolo, Oana scrisese un nume pe care Radu \u00eel cuno\u0219tea foarte bine.<\/p>\n\n\n\n
\u201eSorin Munteanu.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit cum i se \u00eencordeaz\u0103 tot corpul. Sorin fusese colegul c\u0103ruia \u00eei \u00eemprumutase duba \u00eenainte de furt. Era \u0219i omul care depusese una dintre m\u0103rturiile importante \u00eempotriva lui.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Sorin? a \u00eentrebat. Ce leg\u0103tur\u0103 are cu scrisoarea?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Oana descoperise c\u0103 el \u00eencercase s\u0103 ia leg\u0103tura cu tine prin intermediul unui cunoscut din penitenciar. Nu \u0219tia exact ce f\u0103cuse, dar b\u0103nuia c\u0103 el se afla \u00een spatele scrisorii. A \u00eencercat s\u0103 ob\u021bin\u0103 dovezi, \u00eens\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 termine.<\/p>\n\n\n\n
Radu a r\u0103sfoit caietul. Oana notase date, numere de telefon \u0219i conversa\u021bii. Unele \u00eensemn\u0103ri erau despre dosarul penal, altele despre oameni care \u00eei promiseser\u0103 informa\u021bii \u0219i apoi disp\u0103ruser\u0103. Nu era o dovad\u0103 definitiv\u0103 c\u0103 Sorin falsificase scrisoarea, dar era suficient c\u00e2t s\u0103 ridice \u00eentreb\u0103ri serioase.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vreau s\u0103 vorbesc cu avocatul meu, a spus Radu. Nu vreau s\u0103 fac nimic nechibzuit. Dar dac\u0103 exist\u0103 ceva ce poate fi verificat, vreau s\u0103 aflu adev\u0103rul.<\/p>\n\n\n\n
Elena a \u00eencuviin\u021bat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Oana \u0219i-ar fi dorit asta.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte s\u0103 mai poat\u0103 spune ceva, din curte s-a auzit zgomotul unei ma\u0219ini. Elena s-a ridicat \u0219i a privit pe fereastr\u0103. O vecin\u0103 care o ajuta uneori \u00eel adusese pe Matei de la gr\u0103dini\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit c\u0103 \u00eei \u00eenghea\u021b\u0103 m\u00e2inile.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 A venit?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, a r\u0103spuns Elena. Respir\u0103 ad\u00e2nc. Nu trebuie s\u0103 spui totul din prima clip\u0103.<\/p>\n\n\n\n
U\u0219a s-a deschis \u0219i \u00een hol a intrat un b\u0103ie\u021bel cu o geac\u0103 galben\u0103 \u0219i un ghiozdan pe care era desenat un dinozaur. Avea p\u0103rul castaniu, obrajii ro\u0219ii de frig \u0219i o energie care p\u0103rea s\u0103 umple \u00eentreaga cas\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Buni! a strigat el. Azi am f\u0103cut un castel din cuburi \u0219i Luca l-a d\u0103r\u00e2mat, dar doamna a zis c\u0103 putem construi altul!<\/p>\n\n\n\n
Elena s-a aplecat \u0219i l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ce bine, dragul meu. Hai s\u0103-\u021bi scoatem geaca. Avem un musafir.<\/p>\n\n\n\n
Matei \u0219i-a ridicat privirea spre buc\u0103t\u0103rie. C\u00e2nd l-a v\u0103zut pe Radu, s-a oprit. L-a studiat c\u00e2teva secunde, apoi \u0219i-a \u00eenclinat capul \u00eentr-o parte.<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit c\u0103 nu mai poate respira. B\u0103ie\u021belul avea ochii Oanei. Aceea\u0219i form\u0103 a spr\u00e2ncenelor \u0219i aceea\u0219i expresie curioas\u0103 pe care o cunoscuse at\u00e2t de bine.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bun\u0103, Matei, a spus el, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i controleze vocea.<\/p>\n\n\n\n
Copilul s-a apropiat pu\u021bin de Elena.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bun\u0103. Tu cine e\u0219ti?<\/p>\n\n\n\n
Radu a \u00eenghi\u021bit \u00een sec. \u00ce\u0219i imaginase de sute de ori cum ar fi fost s\u0103 devin\u0103 tat\u0103, dar niciodat\u0103 nu se g\u00e2ndise c\u0103 prima \u00eent\u00e2lnire cu fiul lui va \u00eencepe cu o \u00eentrebare at\u00e2t de simpl\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 M\u0103 numesc Radu.<\/p>\n\n\n\n
Matei a clipit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ca tata?<\/p>\n\n\n\n
Elena \u0219i-a dus m\u00e2na la piept. Radu a sim\u021bit c\u0103 \u00eei dau lacrimile.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, a r\u0103spuns el. Chiar ca tata.<\/p>\n\n\n\n
B\u0103ie\u021belul s-a uitat spre bunica lui.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Buni, el este tata din fotografie?<\/p>\n\n\n\n
Elena a \u00eengenuncheat l\u00e2ng\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, puiule. El este Radu, tat\u0103l t\u0103u. \u0218tiu c\u0103 ai multe \u00eentreb\u0103ri \u0219i o s\u0103 vorbim despre toate, pe r\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n
Matei a r\u0103mas nemi\u0219cat c\u00e2teva clipe. Apoi s-a apropiat de Radu \u0219i l-a privit atent, de parc\u0103 \u00eencerca s\u0103 compare chipul lui cu fotografiile pe care le v\u0103zuse.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 De ce ai venit acum? a \u00eentrebat.<\/p>\n\n\n\n
Radu s-a a\u0219ezat pe vine, ca s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u021bimea lui.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nu am \u0219tiut unde e\u0219ti, Matei. Am aflat abia ast\u0103zi c\u0103 exi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n
Copilul a p\u0103rut surprins.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dar eu \u0219tiam de tine.<\/p>\n\n\n\n
Radu a z\u00e2mbit printre lacrimi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Atunci tu \u0219tii mai multe despre mine dec\u00e2t \u0219tiu eu despre tine.<\/p>\n\n\n\n
Matei a r\u00e2s. Apoi s-a uitat la m\u00e2inile lui Radu.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00ce\u021bi plac ma\u0219inu\u021bele?<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit o durere dulce \u00een piept.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Foarte mult.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Eu am multe. Vrei s\u0103 \u021bi le ar\u0103t?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mi-ar pl\u0103cea enorm.<\/p>\n\n\n\n
Matei i-a f\u0103cut semn s\u0103-l urmeze \u00een sufragerie. Radu s-a ridicat \u0219i a mers dup\u0103 el, \u00eenc\u0103 nesigur dac\u0103 avea voie s\u0103 se bucure. \u00cen urm\u0103 cu doar c\u00e2teva ore, ie\u0219ise din \u00eenchisoare convins c\u0103 nu mai avea nimic. Acum, un copil pe care nu \u00eel cunoscuse niciodat\u0103 \u00eel invita s\u0103 se joace cu ma\u0219inu\u021be.<\/p>\n\n\n\n
Au petrecut aproape o or\u0103 pe covor. Matei i-a ar\u0103tat o ma\u0219in\u0103 de pompieri, un camion verde \u0219i o ambulan\u021b\u0103 c\u0103reia \u00eei lipsea o u\u0219\u0103. Radu l-a ascultat povestind despre fiecare juc\u0103rie \u0219i a \u00eencercat s\u0103 \u021bin\u0103 minte totul.<\/p>\n\n\n\n
La un moment dat, b\u0103ie\u021belul a scos dintr-o cutie o ma\u0219inu\u021b\u0103 ro\u0219ie, asem\u0103n\u0103toare celei de la morm\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mai aveam una, a spus el. Dar i-am dus-o mamei.<\/p>\n\n\n\n
Radu a r\u0103mas nemi\u0219cat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tiu. Am v\u0103zut-o ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n
Matei \u0219i-a ridicat privirea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ai fost la mama?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Eu \u00eei duc flori \u0219i \u00eei povestesc ce fac la gr\u0103dini\u021b\u0103. Buni spune c\u0103 mama m-a iubit foarte mult.<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit cum i se fr\u00e2nge inima.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Buni are dreptate. Mama ta te-a iubit enorm.<\/p>\n\n\n\n
Matei a t\u0103cut pu\u021bin, apoi a \u00eentrebat:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i tu m\u0103 iube\u0219ti?<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit c\u0103 \u00eei tremur\u0103 buzele. Nu voia s\u0103 fac\u0103 promisiuni mari pe care un copil s\u0103 nu le poat\u0103 \u00een\u021belege. Dar nici nu putea s\u0103 ascund\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Abia ast\u0103zi te-am cunoscut, Matei, a spus \u00eencet. Dar din clipa \u00een care am aflat c\u0103 e\u0219ti fiul meu, am \u0219tiut c\u0103 vreau s\u0103 te cunosc \u0219i s\u0103 am grij\u0103 de tine. \u0218i cred c\u0103 o s\u0103 te iubesc din ce \u00een ce mai mult, cu fiecare zi \u00een care ne vom vedea.<\/p>\n\n\n\n
Matei s-a g\u00e2ndit c\u00e2teva secunde.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Atunci po\u021bi s\u0103 vii \u0219i m\u00e2ine?<\/p>\n\n\n\n
Radu a privit-o pe Elena, care st\u0103tea \u00een pragul u\u0219ii cu ochii plini de lacrimi.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dac\u0103 bunica este de acord, a r\u0103spuns el, mi-ar pl\u0103cea foarte mult.<\/p>\n\n\n\n
Elena a \u00eencuviin\u021bat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vom g\u0103si o cale.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen seara aceea, dup\u0103 ce Matei s-a dus s\u0103 se spele pe m\u00e2ini \u00eenainte de cin\u0103, Radu \u0219i Elena au r\u0103mas c\u00e2teva minute singuri \u00een buc\u0103t\u0103rie. Femeia i-a spus c\u0103 avea s\u0103 fie nevoie s\u0103 clarifice situa\u021bia legal\u0103 a copilului \u0219i s\u0103 stabileasc\u0103 treptat cum va putea el s\u0103 se implice \u00een via\u021ba lui.<\/p>\n\n\n\n
Radu a fost de acord. Nu voia s\u0103 intre brusc \u00een via\u021ba lui Matei \u0219i s\u0103-i r\u0103stoarne toate obiceiurile. B\u0103ie\u021belul o avea pe bunica lui, casa \u00een care crescuse \u0219i oamenii pe care \u00eei cuno\u0219tea. Radu nu voia s\u0103-i ia nimic din toate acestea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vreau s\u0103 fiu tat\u0103l lui, a spus. Dar nu vreau s\u0103-l sperii. \u0218i nu vreau s\u0103 v\u0103 despart.<\/p>\n\n\n\n
Elena a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00ce\u021bi mul\u021bumesc. Mi-a fost at\u00e2t de team\u0103 c\u0103, odat\u0103 ce vei afla, vei veni s\u0103 mi-l iei.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Am pierdut deja cinci ani din via\u021ba lui, a r\u0103spuns Radu. Nu vreau s\u0103 pierd \u0219i \u00eencrederea lui \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 recuperez totul \u00eentr-o singur\u0103 zi.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile urm\u0103toare, Radu a \u00eenceput s\u0103-\u0219i reconstruiasc\u0103 via\u021ba. A g\u0103sit o camer\u0103 de \u00eenchiriat \u0219i un loc de munc\u0103 \u00eentr-un atelier de repara\u021bii, unde patronul acceptase s\u0103-i ofere o \u0219ans\u0103 dup\u0103 ce aflase despre trecutul lui. Salariul era modest, dar pentru Radu fiecare zi de munc\u0103 reprezenta un pas spre o via\u021b\u0103 pe care o crezuse pierdut\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cel vizita pe Matei de c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, la \u00eenceput \u00een prezen\u021ba Elenei. Mergeau \u00een parc, construiau castele din cuburi \u0219i citeau pove\u0219ti. B\u0103ie\u021belul \u00eencepuse s\u0103-l a\u0219tepte cu ner\u0103bdare \u0219i \u00eei povestea tot ce i se \u00eent\u00e2mpla la gr\u0103dini\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o dup\u0103-amiaz\u0103, Matei i-a cerut s\u0103-l \u00eenve\u021be s\u0103 mearg\u0103 pe biciclet\u0103. Radu a alergat dup\u0103 el aproape o or\u0103, \u021bin\u00e2nd \u0219aua cu o m\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eencuraj\u00e2ndu-l s\u0103 pedaleze. C\u00e2nd copilul a reu\u0219it s\u0103 parcurg\u0103 singur c\u00e2\u021biva metri, a izbucnit \u00een r\u00e2s \u0219i a strigat at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t oamenii din parc s-au \u00eentors s\u0103 se uite.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tata! Ai v\u0103zut? Am reu\u0219it!<\/p>\n\n\n\n
Radu s-a oprit brusc. Era prima dat\u0103 c\u00e2nd Matei \u00eei spunea \u201etata\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eentrebat sau \u00eencurajat. A sim\u021bit cum i se umplu ochii de lacrimi, dar a z\u00e2mbit larg.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Am v\u0103zut, campionule! Ai fost extraordinar!<\/p>\n\n\n\n
Matei a alergat spre el \u0219i l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at. Radu l-a ridicat \u00een bra\u021be \u0219i l-a str\u00e2ns la piept, cu sentimentul c\u0103, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 foarte mul\u021bi ani, via\u021ba \u00eei oferea ceva ce nu putea fi cump\u0103rat sau \u00eenlocuit.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen paralel, Radu a luat leg\u0103tura cu un avocat pentru a analiza documentele p\u0103strate de Oana. Avocatul i-a explicat c\u0103 simpla existen\u021b\u0103 a unor suspiciuni nu era suficient\u0103 pentru redeschiderea dosarului penal, dar c\u0103 eventualele probe noi puteau fi evaluate pentru a vedea dac\u0103 exista o cale legal\u0103 de contestare a condamn\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
Radu a predat copiile scrisorilor, caietul Oanei \u0219i informa\u021biile despre Sorin. Nu a \u00eencercat s\u0103-l confrunte direct pe fostul coleg. Dup\u0103 cinci ani \u00een \u00eenchisoare, \u0219tia prea bine c\u00e2t de repede putea o decizie impulsiv\u0103 s\u0103 distrug\u0103 o via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, avocatul l-a chemat la birou. Pe mas\u0103 se afla un dosar gros, cu mai multe documente \u0219i declara\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Radu, am reu\u0219it s\u0103 g\u0103sim un fost angajat al firmei care a acceptat s\u0103 vorbeasc\u0103 despre noaptea furtului. Sus\u021bine c\u0103 a v\u0103zut cine a folosit duba \u0219i c\u0103, la vremea respectiv\u0103, nu a spus tot ce \u0219tia.<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit cum \u00eei bate inima mai repede.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i asta poate schimba ceva?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Poate fi relevant, dar trebuie verificat. Nu vreau s\u0103-\u021bi dau speran\u021be false. Vom analiza dac\u0103 declara\u021bia poate fi coroborat\u0103 cu alte probe \u0219i dac\u0103 sunt \u00eendeplinite condi\u021biile pentru o cale extraordinar\u0103 de atac.<\/p>\n\n\n\n
Radu a \u00eencuviin\u021bat. Nu mai era omul care, \u00een urm\u0103 cu cinci ani, \u00ee\u0219i pierdea cump\u0103tul la fiecare veste. \u00cenv\u0103\u021base c\u0103 unele lucruri se construiesc \u00eencet \u0219i c\u0103 adev\u0103rul are nevoie de mai mult dec\u00e2t de furie pentru a fi demonstrat.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen lunile care au urmat, au fost f\u0103cute verific\u0103ri suplimentare. Au ap\u0103rut documente care ridicau \u00eentreb\u0103ri serioase despre rolul lui Sorin \u0219i despre folosirea legitima\u021biei de acces. Procedura a fost lung\u0103, iar Radu a trebuit s\u0103 a\u0219tepte f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie dac\u0103 va ob\u021bine vreodat\u0103 o schimbare a situa\u021biei sale juridice.<\/p>\n\n\n\n
Dar, \u00eentre timp, avea ceva pentru care merita s\u0103 se trezeasc\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Matei.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o sear\u0103 de decembrie, Radu a mers cu b\u0103ie\u021belul \u0219i cu Elena la cimitir. Era prima dat\u0103 c\u00e2nd se \u00eentorcea acolo de la ziua eliber\u0103rii. Cerul era senin, iar pe alei se a\u0219ternuse un strat sub\u021bire de z\u0103pad\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Matei \u021binea \u00een m\u00e2n\u0103 un desen. Pe foaie erau trei oameni \u00een fa\u021ba unei case: un b\u0103ie\u021bel, o femeie cu p\u0103rul c\u0103runt \u0219i un b\u0103rbat \u00eenalt. Deasupra lor, cu litere mari \u0219i colorate, scria \u201eFAMILIA MEA\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 L-am f\u0103cut pentru mama, a spus copilul. Ca s\u0103 vad\u0103 c\u0103 suntem bine.<\/p>\n\n\n\n
Radu s-a aplecat \u0219i l-a ajutat s\u0103 a\u0219eze desenul \u00eentr-o folie protectoare, l\u00e2ng\u0103 flori. Apoi a r\u0103mas c\u00e2teva clipe privind fotografia Oanei.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bun\u0103, Oana, a \u0219optit. Am venit cu Matei.<\/p>\n\n\n\n
B\u0103ie\u021belul a \u00eenceput s\u0103-i povesteasc\u0103 mamei lui despre gr\u0103dini\u021b\u0103, despre bicicleta pe care \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 mearg\u0103 \u0219i despre faptul c\u0103 tat\u0103l lui \u0219tia s\u0103 repare aproape orice. Radu \u00eel asculta cu ochii plini de lacrimi.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 ce Matei s-a \u00eendep\u0103rtat pu\u021bin \u00eempreun\u0103 cu Elena, Radu a r\u0103mas singur \u00een fa\u021ba morm\u00e2ntului.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu te-am ascultat \u00een noaptea aceea, a spus. Mi-am petrecut cinci ani \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103 ce voiai s\u0103-mi spui. Dac\u0103 a\u0219 putea \u00eentoarce timpul, a\u0219 l\u0103sa totul deoparte \u0219i te-a\u0219 asculta p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n\n\n\n
A f\u0103cut o pauz\u0103 \u0219i a privit chipul ei din fotografie.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu \u0219tiu dac\u0103 o s\u0103 pot recupera vreodat\u0103 anii pierdu\u021bi. Nu \u0219tiu nici dac\u0103 voi reu\u0219i s\u0103 demonstrez c\u0103 nu am fost vinovat. Dar \u00ee\u021bi promit c\u0103 nu voi mai fugi de lucrurile importante. Voi fi aici pentru fiul nostru.<\/p>\n\n\n\n
V\u00e2ntul rece i-a mi\u0219cat gulerul hainei. Radu a a\u0219ezat palma pe piatra funerar\u0103 \u0219i a z\u00e2mbit trist.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Are ochii t\u0103i, Oana. \u0218i r\u00e2de exact ca tine.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acel moment, Matei s-a \u00eentors alerg\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tata, vii? Buni a zis c\u0103 mergem s\u0103 bem ciocolat\u0103 cald\u0103!<\/p>\n\n\n\n
Radu s-a \u00eentors spre el \u0219i a z\u00e2mbit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vin imediat, campionule.<\/p>\n\n\n\n
Copilul i-a \u00eentins m\u00e2na. Radu a prins-o cu grij\u0103 \u0219i a sim\u021bit c\u0103ldura degetelor mici \u00een palma lui. Au pornit \u00eempreun\u0103 spre ie\u0219irea din cimitir, iar Elena \u00eei a\u0219tepta c\u00e2\u021biva pa\u0219i mai \u00eencolo.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen prim\u0103vara urm\u0103toare, Radu a primit vestea c\u0103 demersurile juridice f\u0103cute cu avocatul s\u0103u duseser\u0103 la admiterea unei cereri de rejudecare. Nu \u00eensemna c\u0103 fusese deja declarat nevinovat, dar era pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd noile informa\u021bii urmau s\u0103 fie examinate oficial.<\/p>\n\n\n\n
Procesul a continuat, iar Radu a participat la fiecare termen. A ascultat declara\u021bii, a r\u0103spuns \u00eentreb\u0103rilor \u0219i a a\u0219teptat. \u00cen cele din urm\u0103, dup\u0103 administrarea noilor probe \u0219i reevaluarea celor vechi, instan\u021ba a pronun\u021bat o hot\u0103r\u00e2re de achitare, constat\u00e2nd c\u0103 acuza\u021bia \u00eempotriva lui nu fusese dovedit\u0103 dincolo de orice \u00eendoial\u0103 rezonabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Radu a r\u0103mas nemi\u0219cat c\u00e2nd a auzit verdictul. Avocatul i-a str\u00e2ns m\u00e2na, iar Elena a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Nu era un moment de bucurie simpl\u0103. Nimeni nu \u00eei putea \u00eenapoia cei cinci ani petrecu\u021bi \u00een \u00eenchisoare \u0219i nici timpul pierdut al\u0103turi de Oana.<\/p>\n\n\n\n
Dar adev\u0103rul pe care \u00eencercase s\u0103-l apere at\u00e2t de mult\u0103 vreme fusese, \u00een sf\u00e2r\u0219it, recunoscut de instan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen aceea\u0219i sear\u0103, Radu a mers la Elena acas\u0103. Matei \u00eel a\u0219tepta \u00een sufragerie, cu o cutie de piese de construc\u021bie pe covor. C\u00e2nd l-a v\u0103zut, a alergat spre el.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tata! Buni a zis c\u0103 ai primit o veste bun\u0103!<\/p>\n\n\n\n
Radu l-a ridicat \u00een bra\u021be.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, campionule. O veste foarte bun\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00censeamn\u0103 c\u0103 e\u0219ti fericit?<\/p>\n\n\n\n
Radu a privit spre Elena, apoi spre fotografia Oanei de pe perete.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Sunt fericit c\u0103 pot s\u0103 fiu aici cu tine.<\/p>\n\n\n\n
Matei i-a cuprins g\u00e2tul cu bra\u021bele.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i eu sunt fericit c\u0103 e\u0219ti tata.<\/p>\n\n\n\n
Radu a \u00eenchis ochii \u0219i l-a str\u00e2ns la piept. Pentru prima dat\u0103, nu s-a mai g\u00e2ndit la ce pierduse, ci la ceea ce \u00eenc\u0103 putea construi.<\/p>\n\n\n\n
Au trecut apoi c\u00e2\u021biva ani. Radu a reu\u0219it s\u0103-\u0219i deschid\u0103 un mic atelier, iar Matei venea uneori dup\u0103 \u0219coal\u0103 s\u0103-l priveasc\u0103 lucr\u00e2nd. \u00cei pl\u0103cea s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri despre fiecare unealt\u0103 \u0219i s\u0103 inventeze pove\u0219ti despre ma\u0219inile care ajungeau la reparat.<\/p>\n\n\n\n
Elena a r\u0103mas o parte important\u0103 din via\u021ba lor. Radu nu a \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103-i ia locul \u00een inima copilului. Dimpotriv\u0103, i-a mul\u021bumit de multe ori pentru c\u0103 \u00eel crescuse pe Matei cu at\u00e2ta dragoste, chiar dac\u0103 nu a uitat niciodat\u0103 c\u0103 decizia de a-i ascunde existen\u021ba fiului s\u0103u fusese gre\u0219it\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cu timpul, au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis despre acei ani. Elena \u0219i-a recunoscut gre\u0219elile, iar Radu a \u00een\u021beles c\u0103 iertarea nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 pretinzi c\u0103 trecutul nu a existat. \u00censeamn\u0103 s\u0103 alegi s\u0103 nu la\u0219i trecutul s\u0103 distrug\u0103 \u0219i ceea ce mai poate fi salvat.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen fiecare an, de ziua Oanei, mergeau \u00eempreun\u0103 la cimitir. Matei \u00eei ducea flori \u0219i \u00eei povestea despre \u0219coal\u0103, despre prietenii lui \u0219i despre lucrurile pe care le \u00eenv\u0103\u021base. Radu \u00eei vorbea despre mama lui ori de c\u00e2te ori copilul avea \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n
Nu \u00eei ascundea faptul c\u0103 Oana fusese curajoas\u0103, c\u0103 \u00eel iubise \u0219i c\u0103 \u00eencercase s\u0103 \u021bin\u0103 familia unit\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 foarte grea. Dar avea grij\u0103 s\u0103 nu transforme amintirea ei \u00eentr-o povar\u0103 pentru Matei.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-o zi, c\u00e2nd b\u0103iatul \u00eemplinise nou\u0103 ani, l-a \u00eentrebat ceva ce Radu nu avea s\u0103 uite niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tata, dac\u0103 mama ar fi tr\u0103it, crezi c\u0103 am fi fost to\u021bi trei ferici\u021bi?<\/p>\n\n\n\n
Radu a r\u0103mas c\u00e2teva clipe pe g\u00e2nduri.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu \u0219tiu, Matei. Via\u021ba nu este mereu a\u0219a cum ne-o imagin\u0103m. Probabil am fi avut \u0219i zile grele, \u0219i certuri, \u0219i probleme. Dar sunt sigur c\u0103 mama ta ar fi f\u0103cut tot ce putea ca s\u0103 te vad\u0103 fericit.<\/p>\n\n\n\n
Matei a privit fotografia Oanei.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 o cunosc mai bine.<\/p>\n\n\n\n
Radu i-a pus bra\u021bul pe umeri.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i mie mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 avem mai mult timp cu ea. Dar putem s\u0103 p\u0103str\u0103m vie amintirea ei. \u00ce\u021bi voi povesti tot ce \u0219tiu, iar bunica \u00ee\u021bi va spune lucrurile pe care eu nu le-am apucat s\u0103 le aflu.<\/p>\n\n\n\n
Matei a \u00eencuviin\u021bat, apoi a scos din buzunar o ma\u0219inu\u021b\u0103 ro\u0219ie. Era aceea\u0219i pe care o l\u0103sase la morm\u00e2nt \u00een copil\u0103rie, reparat\u0103 \u00eentre timp de Radu. O luase cu el \u00een acea zi pentru c\u0103 voia s\u0103-i arate mamei c\u0103 tat\u0103l lui reu\u0219ise s\u0103-i \u00eendrepte roata.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Uite, mam\u0103, a spus copilul, a\u0219ez\u00e2nd-o l\u00e2ng\u0103 flori. Tata a reparat-o.<\/p>\n\n\n\n
Radu a sim\u021bit un nod \u00een g\u00e2t. \u00cen urm\u0103 cu ani, descoperise acea ma\u0219inu\u021b\u0103 \u00een ploaie, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 apar\u021binea propriului fiu. Acum st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 Matei, \u021bin\u00e2ndu-l de m\u00e2n\u0103, \u0219i \u00een\u021belegea c\u00e2t de mult se schimbase via\u021ba lui.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ziua eliber\u0103rii, crezuse c\u0103 merge la cimitir ca s\u0103-\u0219i ia r\u0103mas-bun de la singura femeie pe care o iubise vreodat\u0103. Se preg\u0103tise pentru o via\u021b\u0103 singuratic\u0103, plin\u0103 de regrete \u0219i de \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
Dar sub numele Oanei, gravat \u00een marmur\u0103, g\u0103sise un adev\u0103r care \u00eei d\u0103duse un motiv s\u0103 \u00eenceap\u0103 din nou.<\/p>\n\n\n\n
Nu putea schimba trecutul. Nu putea recupera anii pierdu\u021bi \u0219i nici nu putea s\u0103-i mai spun\u0103 Oanei toate lucrurile pe care ar fi vrut s\u0103 le aud\u0103. \u00cens\u0103 putea s\u0103 fac\u0103 un lucru pe care \u00eel \u00eenv\u0103\u021base prea t\u00e2rziu: s\u0103 asculte oamenii pe care \u00eei iubea, \u00eenainte ca timpul s\u0103-i despart\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u0218i de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Matei \u00eei spunea \u201eTata, trebuie s\u0103-\u021bi povestesc ceva\u201d, Radu l\u0103sa deoparte orice f\u0103cea, se a\u0219eza l\u00e2ng\u0103 el \u0219i \u00eel asculta p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n\n\n\n
Pentru c\u0103 \u00een\u021belesese c\u0103 uneori cele mai importante cuvinte din via\u021ba unui om sunt tocmai cele pe care, \u00eentr-o clip\u0103 de team\u0103 sau de furie, nu a avut r\u0103bdarea s\u0103 le aud\u0103.<\/p>\n\n\n\n
SF\u00c2R\u0218IT.<\/p>\n\n\n\n