\u2014 Domnule Ionescu\u2026 \u2014 a murmurat.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a \u00eenghi\u021bit \u00een sec. Toat\u0103 siguran\u021ba lui din \u0219edin\u021be disp\u0103ruse.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cemi pare r\u0103u. N-ar fi trebuit s\u0103 vin a\u0219a.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte ca ea s\u0103 r\u0103spund\u0103, o voce b\u0103tr\u00e2n\u0103 s-a auzit din\u0103untru.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cine-i, mam\u0103?<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
A ap\u0103rut bunica Ana, coco\u0219at\u0103, dar cu ochii vii. L-a m\u0103surat din cap p\u00e2n\u0103-n picioare \u0219i apoi s-a uitat la Camila, ro\u0219ie de ru\u0219ine.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu pare s\u0103 fie de la datorii. Dac\u0103 tot a venit, s\u0103 intre. Noi nu \u021binem omul \u00een poart\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Camila a vrut s\u0103 spun\u0103 ceva, dar era prea t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a intrat, iar interiorul i-a str\u00e2ns \u0219i mai tare inima. Podeaua era de p\u0103m\u00e2nt b\u0103tut. O mas\u0103 de plastic cu trei scaune diferite, un aragaz mic, o saltea l\u00e2ng\u0103 perete \u0219i, \u00een col\u021bul cel mai luminat, ceva care l-a l\u0103sat f\u0103r\u0103 cuvinte: o bibliotec\u0103 f\u0103cut\u0103 complet din carton \u00eent\u0103rit.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Nu era doar un teanc de cutii puse una peste alta. Era o structur\u0103 g\u00e2ndit\u0103, solid\u0103, cu rafturi separate, col\u021buri duble, baz\u0103 lat\u0103 \u0219i \u00eent\u0103rituri pe interior. Pe ea st\u0103teau c\u0103r\u021bi \u00eembr\u0103cate cu grij\u0103, caiete, dic\u021bionare vechi \u0219i un glob p\u0103m\u00e2ntesc mic. Pe jos, citind sub un bec chior, era Nicu.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
B\u0103iatul a ridicat privirea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bun\u0103 seara.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru i-a r\u0103spuns automat, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i poat\u0103 lua ochii de la bibliotec\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Camila, ru\u0219inat\u0103, i-a pus un pahar cu suc \u00een fa\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Cutiile\u2026 pentru asta sunt \u2014 a spus \u00eencet \u2014. Pentru c\u0103r\u021bile fratelui meu. Dac\u0103 le \u00eendoi bine \u0219i le \u00eent\u0103re\u0219ti, \u021bin. \u0218i c\u00e2nd plou\u0103, mai ajut\u0103 \u0219i la acoperi\u0219.<\/p>\n\n\n\n
Nicu a spus cu m\u00e2ndrie:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Sora mea a f\u0103cut-o singur\u0103. \u0218i \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 m\u0103 duce la bibliotec\u0103 \u00een centru. Zice c\u0103, chiar dac\u0103 n-avem bani, nimeni nu ne poate lua ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103m.<\/p>\n\n\n\n
Fraza asta a lovit direct \u00een Alexandru.<\/p>\n\n\n\n
Nu a spus nimic prostesc. Nu a \u00eentrebat de ce tr\u0103iesc a\u0219a. Nu a oferit bani. Doar s-a uitat la Camila cu un respect sincer, nou, care pe ea a emo\u021bionat-o mai tare dec\u00e2t orice mil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte s\u0103 plece, a spus:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 M\u00e2ine a\u0219 vrea s\u0103 vorbesc cu tine. Dar dac\u0103 nu vrei, o s\u0103 \u00een\u021beleg.<\/p>\n\n\n\n
Camila n-a dormit aproape deloc \u00een noaptea aceea.<\/p>\n\n\n\n
Se \u00eentorcea de pe o parte pe alta, ascult\u00e2nd cum bunica tu\u0219e\u0219te \u0219i cum v\u00e2ntul love\u0219te tabla acoperi\u0219ului. G\u00e2ndul la Alexandru nu-i d\u0103dea pace. Nu \u0219tia ce vrea. Nu \u0219tia dac\u0103 trebuie s\u0103-i fie fric\u0103 sau nu.<\/p>\n\n\n\n
\u201eM\u00e2ine vreau s\u0103 vorbesc cu tine\u2026\u201d<\/p>\n\n\n\n
Despre ce?<\/p>\n\n\n\n
Diminea\u021ba a venit prea repede. \u0218i, ca de obicei, via\u021ba nu a stat pe loc pentru fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile ei. L-a preg\u0103tit pe Nicu pentru \u0219coal\u0103, i-a pus un sandvi\u0219 \u00een ghiozdan \u0219i i-a aranjat c\u0103ma\u0219a cu grij\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 S\u0103 fii atent la ore, da?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, dar vii disear\u0103 cu cutii noi? \u2014 a \u00eentrebat el.<\/p>\n\n\n\n
Camila a z\u00e2mbit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vedem.<\/p>\n\n\n\n
La munc\u0103, totul p\u0103rea la fel. Acelea\u0219i holuri, acelea\u0219i \u0219oapte. Dar pentru ea, nimic nu mai era la fel.<\/p>\n\n\n\n
La ora zece, \u0219efa i-a spus:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Camila, te caut\u0103 cineva la biroul de sus.<\/p>\n\n\n\n
Inima i-a s\u0103rit \u00een g\u00e2t.<\/p>\n\n\n\n
A urcat \u00eencet, cu pa\u0219i mici. Pentru prima dat\u0103, nu se sim\u021bea invizibil\u0103 \u00een cl\u0103direa aceea.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru o a\u0219tepta l\u00e2ng\u0103 geam, cu Bucure\u0219tiul \u00eentins sub ei.<\/p>\n\n\n\n
S-a \u00eentors c\u00e2nd a auzit-o.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mul\u021bumesc c\u0103 ai venit.<\/p>\n\n\n\n
Camila a r\u0103mas \u00een picioare.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Spune\u021bi ce ave\u021bi de spus, v\u0103 rog.<\/p>\n\n\n\n
El a dat din cap, ca \u0219i cum ar fi \u00een\u021beles tot ce nu spusese ea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu o s\u0103-\u021bi dau bani.<\/p>\n\n\n\n
Camila a clipit surprins\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nici nu vreau mil\u0103 \u2014 a spus ea, aproape defensiv.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218tiu \u2014 a r\u0103spuns el calm. \u2014 Tocmai de asta sunt aici.<\/p>\n\n\n\n
A f\u0103cut o pauz\u0103, apoi a continuat:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vreau s\u0103 te ajut altfel. Nu pe tine doar\u2026 pe voi.<\/p>\n\n\n\n
Camila a \u00eencremenit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Am v\u0103zut biblioteca. \u0218i am \u00een\u021beles ceva\u2026 c\u0103 tu construie\u0219ti mai mult dec\u00e2t un raft din carton. Construie\u0219ti un viitor.<\/p>\n\n\n\n
T\u0103cere.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Vreau s\u0103 finan\u021bez un spa\u021biu mic \u00een cartierul vostru. O camer\u0103, poate dou\u0103. Cu rafturi adev\u0103rate, c\u0103r\u021bi, mese. Un loc unde copiii pot veni s\u0103 citeasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Camila nu respira.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u0218i vreau ca tu s\u0103 te ocupi de el.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Eu? \u2014 a \u0219optit ea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Tu.<\/p>\n\n\n\n
Ochii i s-au umplut de lacrimi, dar nu de sl\u0103biciune. De ceva mai puternic.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 N-am studii\u2026 n-am experien\u021b\u0103\u2026<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ai f\u0103cut o bibliotec\u0103 din nimic \u2014 a spus el. \u2014 Asta e mai mult dec\u00e2t experien\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Camila a sim\u021bit cum i se str\u00e2nge pieptul.<\/p>\n\n\n\n
Toate nop\u021bile reci. Toate cutiile adunate. Toate privirile de judecat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Toate aveau, \u00een sf\u00e2r\u0219it, un sens.<\/p>\n\n\n\n
A ridicat privirea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Dac\u0103 facem asta\u2026 nu o facem de ochii lumii.<\/p>\n\n\n\n
Alexandru a z\u00e2mbit u\u0219or.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nici nu vreau asta.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 O facem pentru copii.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Pentru copii.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, pe aceea\u0219i uli\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, se deschidea o mic\u0103 bibliotec\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Nu era perfect\u0103. Pere\u021bii erau simpli, mesele diferite, scaunele adunate de pe unde s-a putut.<\/p>\n\n\n\n
Dar era plin\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Copii descul\u021bi, copii g\u0103l\u0103gio\u0219i, copii curio\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
\u0218i \u00een mijlocul lor, Camila.<\/p>\n\n\n\n
Nu mai str\u00e2ngea doar cutii.<\/p>\n\n\n\n
Str\u00e2ngea vie\u021bi, una c\u00e2te una.<\/p>\n\n\n\n
Iar Nicu, cu o carte \u00een m\u00e2n\u0103, \u0219optea m\u00e2ndru oricui voia s\u0103-l asculte:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Sora mea a \u00eenceput totul. Din nimic.<\/p>\n\n\n\n