C\u00e2nd mi-am g\u0103sit locul, am observat o t\u00e2n\u0103r\u0103 care st\u0103tea la geam. P\u0103rul ei castaniu era prins \u00eentr-o coad\u0103 simpl\u0103, iar privirea era a\u021bintit\u0103 undeva departe, dincolo de peisajul care abia \u00eencepea s\u0103 se mi\u0219te odat\u0103 cu plecarea trenului. L\u00e2ng\u0103 ea, pe m\u0103su\u021ba rabatabil\u0103, se afla o carte deschis\u0103 \u0219i o can\u0103 cu ceai din care \u00eenc\u0103 se ridica abur.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bun\u0103 ziua, am spus eu, a\u0219ez\u00e2ndu-mi valiza \u00een spa\u021biul de depozitare. Eu am locul de jos.<\/p>\n\n\n\n
Fata \u0219i-a \u00eentors privirea spre mine \u0219i a z\u00e2mbit politicos.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Bun\u0103 ziua. Eu sunt Maria, a r\u0103spuns ea, \u00eentinz\u00e2ndu-mi m\u00e2na. C\u0103l\u0103toresc p\u00e2n\u0103 la Bra\u0219ov.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Alexandru, m-am prezentat eu, str\u00e2ng\u00e2ndu-i m\u00e2na. Merg p\u00e2n\u0103 la Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen compartiment mai erau alte patru locuri, dar deocamdat\u0103 eram doar noi doi. Trenul se pusese deja \u00een mi\u0219care, iar ro\u021bile loveau ritmic \u0219inele, cre\u00e2nd acea melodie familiar\u0103 a c\u0103l\u0103toriilor cu trenul.<\/p>\n\n\n\n
M-am a\u0219ezat pe pat \u0219i am scos din rucsac o sticl\u0103 cu ap\u0103 \u0219i sandvi\u0219ul pe care mi-l preg\u0103tisem pentru drum. Maria s-a \u00eentors din nou spre geam, dar de data aceasta a \u00eenchis cartea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 C\u0103l\u0103tore\u0219ti des? m-a \u00eentrebat ea dup\u0103 c\u00e2teva minute de t\u0103cere.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Destul de des. Lucrez ca fotograf freelancer \u0219i m\u0103 deplasez frecvent pentru diverse proiecte, am r\u0103spuns. Tu?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Prima dat\u0103 c\u00e2nd merg la Bra\u0219ov, a spus ea cu un z\u00e2mbet timid. Am un interviu pentru un post la Facultatea de Litere.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 O, e\u0219ti profesoar\u0103?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cenc\u0103 nu oficial, a r\u00e2s ea u\u0219or. Tocmai mi-am terminat doctoratul \u00een literatur\u0103 medieval\u0103 \u0219i acesta ar fi primul meu post adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n
Conversa\u021bia noastr\u0103 a fost \u00eentrerupt\u0103 de apari\u021bia controlorului care ne-a verificat biletele. Dup\u0103 plecarea lui, am observat cum compartimentul nostru a r\u0103mas \u00een continuare gol. Era neobi\u0219nuit pentru o rut\u0103 a\u0219a de popular\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Se pare c\u0103 avem tot compartimentul pentru noi, am remarcat.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Da, am noroc. \u00cen general, nu dorm bine \u00een tren c\u00e2nd sunt mul\u021bi oameni \u00een jur.<\/p>\n\n\n\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce seara se l\u0103sa, luminile din compartiment s-au aprins automat. Maria \u0219i-a reluat lectura, iar eu m-am uitat la c\u00e2teva fotografii pe care le f\u0103cusem \u00een ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Dup\u0103 aproximativ o or\u0103, trenul a oprit \u00eentr-o gar\u0103 mic\u0103. Nimeni nu a urcat \u00een compartimentul nostru.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen jurul orei zece seara, Maria a pus cartea deoparte \u0219i a scos dintr-un rucsac mic un termometru.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu m\u0103 simt foarte bine, a spus ea, m\u0103sur\u00e2ndu-\u0219i temperatura. Am plecat de acas\u0103 de\u0219i eram pu\u021bin r\u0103cit\u0103. Sper s\u0103 nu fie nimic grav.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ai nevoie de ceva? Poate un medicament? am \u00eentrebat, sim\u021bindu-m\u0103 \u00eengrijorat pentru noua mea cuno\u0219tin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu, mul\u021bumesc. Am luat deja ceva pentru febr\u0103 \u00eenainte s\u0103 plec. Cred c\u0103 voi \u00eencerca s\u0103 dorm.<\/p>\n\n\n\n
Maria s-a urcat pe patul de sus, iar eu am r\u0103mas pentru \u00eenc\u0103 pu\u021bin timp treaz, r\u0103sfoind un album de fotografie. Undeva \u00een jurul orei unsprezece, am stins lumina \u0219i am \u00eencercat s\u0103 adorm \u0219i eu.<\/p>\n\n\n\n
M-am trezit brusc \u00een mijlocul nop\u021bii. Ceva nu era \u00een regul\u0103. Am sim\u021bit o mi\u0219care \u00een compartiment \u0219i am deschis ochii. \u00cen lumina slab\u0103 care venea de afar\u0103, am v\u0103zut silueta Mariei care cobora cu grij\u0103 de pe patul superior. Respira\u021bia ei era greoaie \u0219i neregulat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Maria, e\u0219ti bine? am \u0219optit.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 te-am trezit, a r\u0103spuns ea cu voce slab\u0103. Nu m\u0103 simt deloc bine. Cred c\u0103 febra a crescut.<\/p>\n\n\n\n
Am aprins lumina \u0219i am v\u0103zut c\u0103 fa\u021ba ei era palid\u0103, cu pete ro\u0219ii \u00een obraji. Transpira abundent \u0219i abia se \u021binea pe picioare.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Stai jos, i-am spus, ajut\u00e2nd-o s\u0103 se a\u0219eze pe patul meu. Ai termometrul la tine?<\/p>\n\n\n\n
A dat din cap \u0219i a ar\u0103tat spre rucsacul ei. Am g\u0103sit termometrul \u0219i i l-am dat. Dup\u0103 un minut, a verificat: 39,5 grade.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 E foarte ridicat\u0103, am spus \u00eengrijorat. Ai vreun medicament mai puternic la tine?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu, doar ce am luat deja \u0219i nu pare s\u0103 func\u021bioneze.<\/p>\n\n\n\n
Am verificat telefonul: era ora 3 diminea\u021ba \u0219i nu aveam semnal. Trenul traversa o zon\u0103 muntoas\u0103, departe de orice localitate.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Voi c\u0103uta conductorul, poate au o trus\u0103 medical\u0103 la bord, am spus.<\/p>\n\n\n\n
Am ie\u0219it pe culoar, dar trenul p\u0103rea complet adormit. Am mers \u00een ambele direc\u021bii, dar nu am g\u0103sit niciun angajat al companiei feroviare. Era ciudat. \u00cen mod normal, ar fi trebuit s\u0103 fie cel pu\u021bin un conductor de serviciu.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd m-am \u00eentors \u00een compartiment, Maria st\u0103tea ghemuit\u0103, tremur\u00e2nd. I-am oferit jacheta mea \u0219i am \u00eencercat s\u0103 o ajut s\u0103 se simt\u0103 mai confortabil.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Urm\u0103toarea oprire ar trebui s\u0103 fie \u00een aproximativ o or\u0103, am spus. Poate g\u0103sim ajutor acolo.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Mul\u021bumesc, a \u0219optit ea. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 \u00ee\u021bi stric c\u0103l\u0103toria.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu-\u021bi face griji pentru asta.<\/p>\n\n\n\n
Am stat de vorb\u0103 pentru a-i distrage aten\u021bia de la starea \u00een care se afla. Mi-a povestit despre studiile ei, despre pasiunea pentru literatura medieval\u0103 \u0219i despre cum visase \u00eentotdeauna s\u0103 predea la universitate. Eu i-am ar\u0103tat c\u00e2teva dintre fotografiile mele preferate \u0219i i-am povestit despre locurile pe care le vizitasem.<\/p>\n\n\n\n
Timpul trecea greu, iar starea Mariei nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u021bea. Febra p\u0103rea s\u0103 fluctueze, dar nu sc\u0103dea sub 39 de grade. Eram tot mai \u00eengrijorat.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cele din urm\u0103, trenul a \u00eenceput s\u0103 \u00eencetineasc\u0103. Ne apropiam de o gar\u0103. Am privit pe geam: era o sta\u021bie mic\u0103, slab iluminat\u0103, cu un singur peron. Nu p\u0103rea s\u0103 fie nimeni acolo la ora aceea.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Voi cobor\u00ee s\u0103 caut ajutor, i-am spus Mariei. Stai aici \u0219i odihne\u0219te-te.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Te rog, nu pleca, a spus ea, prinz\u00e2ndu-m\u0103 de m\u00e2n\u0103 cu o for\u021b\u0103 surprinz\u0103toare pentru starea \u00een care se afla. Nu vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n singur\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ceva \u00een vocea ei m-a f\u0103cut s\u0103 ezit. Era o team\u0103 profund\u0103, care p\u0103rea s\u0103 vin\u0103 din altceva dec\u00e2t simpla \u00eengrijorare legat\u0103 de boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, Maria? am \u00eentrebat, sim\u021bind c\u0103 ceva nu era \u00een regul\u0103.<\/p>\n\n\n\n
A \u00eenchis ochii pentru un moment, apoi a spus \u00eencet:<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu \u0219tiu cum s\u0103 \u00ee\u021bi spun asta f\u0103r\u0103 s\u0103 par nebun\u0103\u2026 dar acest tren\u2026 ceva nu e \u00een regul\u0103 cu el.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 La ce te referi?<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Nu ai observat? Suntem singurii c\u0103l\u0103tori din acest vagon. Nu am v\u0103zut niciun controlor dup\u0103 ce a verificat biletele la \u00eenceput. \u0218i de c\u00e2te ori te ui\u021bi pe geam, vezi acelea\u0219i peisaje, de parc\u0103 ne-am \u00eenv\u00e2rti \u00een cerc.<\/p>\n\n\n\n
Am vrut s\u0103 o contrazic, s\u0103-i spun c\u0103 e doar febra care o face s\u0103 aiureze, dar apoi mi-am dat seama c\u0103 avea dreptate. Nu v\u0103zusem pe nimeni altcineva de ore \u00eentregi, iar peisajele aveau ceva familiar, repetitiv.<\/p>\n\n\n\n
Trenul s-a oprit cu un scr\u00e2\u0219net \u00een mica gar\u0103. Am privit din nou pe geam. Peronul era complet gol, iar cl\u0103direa g\u0103rii p\u0103rea abandonat\u0103 de ani de zile. Singura lumin\u0103 venea de la un felinar care clipea intermitent.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Voi cobor\u00ee doar pentru un minut, am promis. Trebuie s\u0103 vedem unde suntem de fapt.<\/p>\n\n\n\n
Maria a dat din cap, dar ochii ei erau plini de team\u0103. Am deschis u\u0219a compartimentului \u0219i am ie\u0219it pe culoar. Era un lini\u0219te deplin\u0103. Am mers p\u00e2n\u0103 la u\u0219a vagonului \u0219i am cobor\u00e2t pe peron.<\/p>\n\n\n\n
Aerul rece al nop\u021bii m-a izbit imediat. Am privit \u00een jur: sta\u021bia era abandonat\u0103, cu ferestre sparte \u0219i vegeta\u021bie care cre\u0219tea printre cr\u0103p\u0103turile din beton. O tabl\u0103 ruginit\u0103 at\u00e2rna str\u00e2mb, dar numele sta\u021biei era ilizibil.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00eencercat s\u0103 verific telefonul din nou: tot f\u0103r\u0103 semnal. Am privit spre tren \u0219i am \u00eenghe\u021bat. Vagoanele erau vechi, mult mai vechi dec\u00e2t \u00eemi aminteam. Vopseaua era scorojit\u0103, iar unele ferestre erau acoperite cu sc\u00e2nduri. Nu sem\u0103na deloc cu trenul modern \u00een care crezusem c\u0103 m\u0103 urcasem.<\/p>\n\n\n\n
Inima a \u00eenceput s\u0103-mi bat\u0103 cu putere. Ceva era profund \u00een neregul\u0103. M-am \u00eentors repede \u00een vagon, tem\u00e2ndu-m\u0103 brusc c\u0103 trenul ar putea pleca f\u0103r\u0103 mine. C\u00e2nd am ajuns la compartimentul nostru, am deschis u\u0219a \u0219i am r\u0103mas \u00eenm\u0103rmurit.<\/p>\n\n\n\n
Maria nu mai era acolo.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Maria? am strigat, verific\u00e2nd patul de sus.<\/p>\n\n\n\n
Niciun r\u0103spuns. Lucrurile ei disp\u0103ruser\u0103, de parc\u0103 nu ar fi fost niciodat\u0103 acolo. Doar cartea ei r\u0103m\u0103sese pe m\u0103su\u021b\u0103, cu un semn de carte la pagina la care citea.<\/p>\n\n\n\n
Am luat cartea \u0219i am deschis-o la pagina marcat\u0103. Era o carte veche despre legende feroviare rom\u00e2ne\u0219ti. Pagina deschis\u0103 con\u021binea povestea unui tren care disp\u0103ruse misterios \u00een 1957, undeva \u00een mun\u021bi. Trenul \u0219i to\u021bi pasagerii s\u0103i nu fuseser\u0103 g\u0103si\u021bi niciodat\u0103. Conform legendei, trenul ap\u0103rea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, lu\u00e2nd c\u0103l\u0103tori noi care nu mai ajungeau niciodat\u0103 la destina\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
M\u00e2inile au \u00eenceput s\u0103-mi tremure. \u00cen acel moment, trenul a \u00eenceput s\u0103 se mi\u0219te din nou, de\u0219i nu auzisem niciun semnal de plecare. Am alergat pe culoar, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103sesc pe cineva, oricine, care s\u0103-mi explice ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dar vagonul era complet gol. Trec\u00e2nd de la un compartiment la altul, nu am g\u0103sit nicio persoan\u0103. C\u00e2nd am ajuns la cap\u0103tul vagonului \u0219i am deschis u\u0219a pentru a trece \u00een urm\u0103torul, am r\u0103mas \u0219ocat. Nu exista niciun alt vagon. Doar \u00eentunericul nop\u021bii \u0219i \u0219inele care se \u00eendep\u0103rtau \u00een spatele trenului.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, dar u\u0219a compartimentului nostru era acum \u00eencuiat\u0103. Prin geamul mic am putut vedea c\u0103 interiorul ar\u0103ta complet diferit \u2013 vechi, ponosit, ca dintr-o alt\u0103 epoc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Telefonul meu a sunat brusc, f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 tresar. Num\u0103rul era necunoscut. Cu m\u00e2ini tremur\u00e2nde, am r\u0103spuns.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Alexandru, a \u0219optit vocea Mariei. Nu \u00eencerca s\u0103 cobori din tren. Nu mai e cale de \u00eentoarcere pentru tine acum.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 Maria, unde e\u0219ti? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? am \u00eentrebat, sim\u021bind cum panica m\u0103 cuprinde.<\/p>\n\n\n\n
\u2014 \u00cemi pare r\u0103u, a continuat ea. Nu am avut de ales. Trebuia s\u0103 g\u0103sesc pe cineva care s\u0103-mi ia locul. Acum e\u0219ti tu pasagerul acestui tren. Cineva trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu la bord.<\/p>\n\n\n\n
Apelul s-a \u00eentrerupt, iar telefonul a murit complet, de\u0219i bateria fusese plin\u0103.<\/p>\n\n\n\n
M-am uitat pe geam \u0219i am v\u0103zut c\u0103 trenul trecea acum prin zone pe care nu le recuno\u0219team, peisaje str\u0103ine care nu p\u0103reau s\u0103 apar\u021bin\u0103 Rom\u00e2niei. Cerul avea o culoare ciudat\u0103, iar luna era mai mare dec\u00e2t ar fi trebuit s\u0103 fie.<\/p>\n\n\n\n
Am \u00een\u021beles atunci c\u0103 nu mai c\u0103l\u0103toream spre Bucure\u0219ti. De fapt, nu mai c\u0103l\u0103toream spre nic\u0103ieri din lumea pe care o cuno\u0219team. \u0218i poate c\u0103 Maria avusese dreptate: poate c\u0103 acest tren c\u0103l\u0103torea ne\u00eencetat, lu\u00e2nd noi pasageri care nu mai coborau niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
M-am \u00eentors \u00een compartimentul nostru, care acum era al meu, \u0219i am deschis din nou cartea despre legende feroviare. Ultima pagin\u0103 con\u021binea o list\u0103 cu numele tuturor c\u0103l\u0103torilor disp\u0103ru\u021bi de-a lungul anilor. Ultimul nume ad\u0103ugat era Maria Popescu. \u0218i sub el, scris cu cerneal\u0103 proasp\u0103t\u0103, era numele meu: Alexandru Vasilescu.<\/p>\n\n\n\n
Trenul continua s\u0103 ruleze \u00een noapte, spre o destina\u021bie pe care nu o voi afla niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 \u021bi-a pl\u0103cut povestea, nu uita s\u0103 o distribui cu prietenii t\u0103i! \u00cempreun\u0103 putem duce mai departe emo\u021bia \u0219i inspira\u021bia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
DISCLAIMER: Acest site este neutru din punct de vedere politic \u0219i nu sus\u021bine niciun partid sau ideologie politic\u0103. C\u00e2nd mi-am g\u0103sit locul, am observat o<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":38334,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38411"}],"collection":[{"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=38411"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38411\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38412,"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38411\/revisions\/38412"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/38334"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=38411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=38411"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/calatorinromania.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=38411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}