Pe ecran scria: „Ai reușit să-i spui Nataliei că ai cerut prelungirea la șase luni?” Am simțit că mi se golește stomacul. — Șase luni?
Am devenit tutorele celor șapte nepoți ai mei
Înăuntru nu erau lucruri obișnuite. Nu fotografii de familie, nu amintiri simple. Era un teanc de plicuri. Legate cu o panglică veche. Am desfăcut-o cu
Deghizată și lucrând pe ascuns în firma soțului meu, am făcut un gest simplu la prânz
Emilia nu s-a grăbit să răspundă. Liniștea din bucătărie devenise apăsătoare. Toți se uitau ba la ea, ba la Nathan, ba la Vanessa, de parcă
Eu n-am băut picăturile mamei
— Ce ai spus, Nadia? Maxim își ținu vocea cât putu de calmă. Fetița își strânse iepurașul la piept. — Picăturile. Tata Victor spunea că
Sunt fructe salbatice, mici, alungite, de culoare rosie, cu gust dulce-acrisor, acidulat. Cresc toamna, in tufe, pe la marginea padurilor, in zonele deluroase
Ele se coc in perioada august – octombrie si sunt un adevarat depozit de vitamine. Consumul lor regulat ne intareste organismul si ne protejeaza de
Când logodnica mea a apărut la altar într-un costum bărbătesc negru, vechi și atât de mare încât mânecile îi acopereau mâinile, am crezut că își bate joc de nunta noastră.
Partea a 2-a – Continuarea poveștii Pe etichetă era brodat un nume, cu litere aproape șterse de vreme: „PETRU MARINESCU — 1987” Am rămas nemișcat.
Părăsit de soție când cele trei fiice aveau doar 3 lun
Mirela a apărut la poarta vilei într-o după-amiază rece de noiembrie. Purta o haină scumpă, pantofi cu toc subțire și o geantă care strălucea ostentativ.
Soțul meu și-a uitat medicamentele acasă, așa că am decis să i le duc la birou în drum spre serviciu
Era o fetiță. Nu putea avea mai mult de șapte sau opt ani. Purta o geacă roz, avea un ghiozdan mic în spate și îl
M-am întors din RĂZBOI viu, deși la centrul militar mă trecuseră deja la „mort pe hârtie”
Am ajuns la poartă cu inima bătându-mi în gât. Lumina din curte era aprinsă, iar muzica se auzea acum clar – manele date tare, de