Primul lucru pe care l-am văzut a fost Lilia. Era îmbrăcată complet. Emilia la fel. Amândouă stăteau lângă cadă, cu mâinile murdare de ceva alb.
Primul lucru pe care l-am văzut a fost Lilia. Era îmbrăcată complet. Emilia la fel. Amândouă stăteau lângă cadă, cu mâinile murdare de ceva alb.
— Cine ești? am întrebat. Nimeni nu răspunse. — Am optzeci de ani, nu cinci. Cineva să-mi spună chiar acum ce se întâmplă în casa
— Deschide-o, spuse Isabel. Gabriel luă plicul. Hârtia era îngălbenită. În colț era scrisă o dată de acum nouăsprezece ani. Începu să citească. „Isabel, Nu
— Deschide-o, spuse Isabel. Gabriel luă plicul. Hârtia era îngălbenită. În colț era scrisă o dată de acum nouăsprezece ani. Începu să citească. „Isabel, Nu
Tata rămase cu mâna pe cheie. — Robert, deschide ușa, spuse mama. — Dacă o deschid, Emilia pleacă înainte să audă tot. — Este alegerea
Richard se apropie de un dulap vechi din colțul camerei. Eu rămăsesem lângă masă. — Unchiule, dacă este ceva ilegal… — Nu este. — Atunci
Apoi am auzit sirenele. La început îndepărtate. După câteva secunde, suficient de aproape încât Iulian să le audă și el. Mânerul ușii nu se mai
Dănuț simți cum i se strânge stomacul. Mâinile îi alunecară de pe volan, ude nu de ploaie, ci de rușinea care îl lovea din plin.
În fața lui Ionuț stătea un bătrân. Era așezat pe bordură, cu spatele rezemat de gardul Irinei. Avea poate șaptezeci și cinci de ani. Paltonul