REGELE MIHAI A MURIT. Regele Mihai I al României a murit astăzi, la ora 13, ora României. la reședința privată din Elveția.

La căpătâiului Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteța Sa Regală Principesa Maria.

În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei române va face o declarație către țară, iar în cursul zilei de miercuri va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei.

Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

Regele Mihai s-a retras din viața publică la începutul lunii martie 2016, fiind grav bolnav de leucemie și cancer de piele.

La sfârșitul lunii noiembrie, Principesa Maragreta, custodele Coroanei Regale, a precizat, la un eveniment că sănătatea Majestății Sale, Regele Mihai, „pălește”.

Era pentru prima oară când Principesa Margareta vorbea public despre starea de sănătate a regelui. „Tatăl meu, Regele Mihai, obişnuia să prezideze astfel de recepţii chiar în această încăpere, dar în circumstanţe foarte diferite. Pentru România acelor vremi, condiţiile erau sumbre; ne confruntam fie cu dominaţia nazistă şi fascistă, fie cu dominaţia Uniunii Sovietice a lui Stalin. Îmi pare rău că Majestatea Sa Regele nu poate fi în această seară cu noi, dar ştiu că ar fi primul care ar evidenţia faptul că România este, astăzi, într-o poziţie incomparabil mai bună: ţara noastră este membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, o reţea de organizaţii care face absolut imposibilă o nouă împărţire a sferelor de influenţă în Europa şi, prin urmare, nu numai că ne sprijină stabilitatea astăzi, dar şi asigură securitatea şi prosperitatea noastră în viitor”, a afirmat principesa Margareta.

REGELE MIHAI A MURIT. În vârstă de 96 de ani, Regele Mihai era până azi singurul lider de stat rămas în viață, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

În ultima perioadă, regele a fost internat la o clinică din Elveția, acolo unde a suferit și o intervenție chirurgicală, după cum a anunțat Andrew Popper, şeful Casei Majestăţii Sale Regelui.

”În ultimele săptămâni am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care familia şi ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea dinastiei şi a statului român modern”, transmitea Regele Mihai, în perioada în care a fost făcut anunțul retragerii.

Domnia lui Mihai I a început când avea doar șase ani, în 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand, şi în urma renunţarii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). A fost detronat de tatăl său, după doar trei ani, dar a revenit la tron.

Coperta revistei Time, 1 august 1927. Foto: www.facebook.com/PrincipeleNicolaealRomaniei

REGELE MIHAI A MURIT. Nașterea

Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul legitim al Regelui Carol al II-lea și al Reginei Elena.

Din partea tatălui, este nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai I al României este descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, dar și împărați habsburgi și regi ai Prusiei.

Regele Ferdinand și Mihai

Regele Mihai a fost stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Căsătoria propriu-zisă a părinților săi a fost scurtă și nefericită, din cauza nepotrivirii celor două personalități.

Părinții săi, Carol și Elena. Foto: ro.wikipedia.org

REGELE MIHAI A MURIT. Prima domnie (1927-1930)

REGELE MIHAI A MURIT. Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I. Mihai a devenit rege, pentru că tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate.

Minor fiind, atribuțiile regelui-copil au fost îndeplinite de o regență, condusă de unchiul său, Principele Nicolae al României.

Foto: ro.wikipedia.org

După venirea pe tron a tatălui său, Regelui Carol al II-lea, la 8 iunie 1930, Mihai I a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de plecarea în exil a mamei sale, pe care Regele Mihai putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.

REGELE MIHAI A MURIT. A doua domnie (1940-1947)

Foto: www.facebook.com/FamiliaRegala

În septembrie 1939, a început al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.

Mareșalul Ion Antonescu împreună cu Regele Mihai I, pe Frontul din Basarabia în anul 1944

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai.

Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nici nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Regele Mihai, la o întâlnire cu presa la palatul Elisabeta (1944)

REGELE MIHAI A MURIT. Momentul 23 august 1944

REGELE MIHAI A MURIT. Actul de la 23 august 1944 – Serie de evenimente, în timpul celui de-al doilea război mondial, care au marcat ieşirea României din alianţa cu Puterile Axei şi alăturarea la Puterile aliate, scrie istoriiregasite.wordpress.com.

Contextul politic intern şi internaţional din prima parte a lui 1944 a deschis drumul pentru aceste evenimente. Pe frontul de est, trupele germane se aflau în retragere, iar în martie 1944 războiul se purta direct pe teritoriul României. Epuizată de pierderile de ordin militar, România îşi intensificase activităţile diplomatice secrete, tatonând ieşirea din război, guvernul lui Ion Antonescu înmulţind contactele directe cu reprezentanţii Naţiunilor Unite şi cu unele state neutre. După bombardamentul masiv al aviaţiei americane asupra Bucureştiului şi zonei Prahova, Uniunea Sovietică a impus României încheierea unui armistiţiu unilateral (aprilie 1944), dar propunerea a fost respinsă, opinia publică din România privind cu temere o ocupaţie unilaterală sovietică.

Totuşi, situaţia militară dificilă de pe frontul Iaşi-Chişinău-Tighina şi iminenţa apropierii trupelor sovietice de capitală au grăbit forţele democratice din România să înlăture guvernul antonescian şi să propună încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, având ca reprezentant Uniunea Sovietică. Decizia de a trece la acţiune i-a aparţinut regelui Mihai I, care s-a bucurat de susţinerea Blocului Naţional Democrat (creat în iulie 1944 şi format din Partidul Naţional Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist Român, acesta din urmă impus de prezenţa armatei sovietice în România). Lovitura de palat condusă de rege avea ca obiective încheierea imediată a unui armistiţiu cu Aliaţii, retragerea din Axă şi sprijinirea totală a efortului de război aliat, răsturnarea regimului Antonescu şi înlocuirea lui cu un regim democratic.

În după-amiaza zilei de 23 august, regele i-a invitat la palat pe Ion Antonescu şi pe Mihai Antonescu. Pentru că Ion Antonescu a refuzat cererea de a încheia imediat armistiţiul cu Aliaţii, regele a ordonat arestarea celor doi (care au fost preluaţi de către comunişti), ca şi a celorlalţi apropiaţi ai lor. Generalul Constantin Sănătescu a fost numit prim-ministru. Au fost blocate principalele instituţii de stat şi armata a trecut la asedierea obiectivelor de luptă germane; au fost barate căile de acces ale trupelor germane spre Bucureşti.

În seara aceleaşi zile, regele a citit la radio Proclamaţia către ţară, în care anunţa ruperea relaţiilor diplomatice cu Germania şi încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite. A fost reintrodusă, parţial, Constituţia din 1923 şi au fost promulgate decrete şi legi referitoare la amnistia generală, la desfiinţarea lagărelor de muncă şi la eliberarea deţinuţilor politici. Armata română a început lupta cu trupele germane şi maghiare, reuşind să elibereze două treimi din teritoriul ţării până în septembrie. Ulterior, a contribuit la eliberarea de sub dominaţia nazistă a Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Semnificaţia acestor evenimente a fost interpretată diferit; ele au fost deturnate şi distorsionate de perioada comunistă, viciate de politica forţat naţionalistă anterioară lui 1989, condamnate, uneori, ca acte de „trădare” sau ca acţiuni regretabile, care au determinat intrarea României în sfera de influenţă a comunismului sovietic. Rămâne realitatea faptului că actul de la 23 august a scurtat durata războiului în Europa, lipsind trupele germane de aprovizionarea cu petrol din România şi destabilizând frontul din Balcani. Germania a fost obligată să evacueze repede Bulgaria, apoi Grecia, Macedonia, Albania, Serbia şi o parte din Bosnia. Pe plan politic, exemplul României a fost urmat, la scurt timp, de Finlanda, Bulgaria şi Ungaria.

REGELE MIHAI A MURIT. Abdicarea

Abdicarea tânărului Rege Mihai I la finele anului 1947 era un eveniment previzibil pentru mulţi contemporani ai epocii. În fond, el era ultimul lider care reprezenta regimul de dinainte de al Doilea Război Mondial în întreaga Europă Centrală şi de Est, potrivit historia.ro.

În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Potrivit propriei sale declaraţii, Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că, „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”.

„Monarhia, o piedică”

Ceea ce a urmat se cunoaşte! După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „ … monarhia era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru şi că (…) poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. (…) Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras”. La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg

Vezi mai multe aici